Aceasta este stirea cu care trebuie inceputa saptamana viitoare, o veste buna, prima pe acest subiect in care cel mai inalt oficial al Comisiei Europene se pronunta public, desi nu o a facut-o in forul pe care il conduce si care trebuie sa o si valideze prin votul membrilor sai.
Inca din ianuarie 2013, Mark Gray, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene declara, fara echivoc ca: "Da, Comisia crede ca Romania indeplineste conditiile specifice de intrare in Schengen. Ar trebui sa fim corecti sa spunem ca totul a fost tratat ca un soi de exercitiu". Cu alte cuvinte Mecanismul de Cooperare si Verificare, atat de dezbatutul MCV, a fost adaugat pentru a testa capacitatea celor doua tari de a rezolva unele dintre cele mai mari probleme cu care acestea se confruntau la data cererilor de aderare la Acordul Schengen: problemele in zonele statului de drept, ale independentei justitiei, reformei sistemului judiciar, eficientei procesului juridic si al integritatii si combaterii coruptiei.
Ani de-a randul, anumite state membre ale acordului, dar si parteneri ai Romaniei si Bulgariei in cardrul schimburilor economice comunitare si-au exercitat dreptul de veto, de cele mai multe ori nu din convingere ci la indemnul unor inalti functionari ai Comisiei, care doreau ca tara noastra, alaturi de Bulgaria sa faca progrese vizibile in domeniile deficitare, desi Acordul Schenghen, semnat la 14 iunie 1985, se referea doar la libera circulatie pentru toti cetatenii statelor membre semnatare si ai altor state membre sau ale unor terte tari. Intrarea Romaniei si Bulgariei in spatiul european Schengen de libera circulatie, in luna martie 2011, s-a izbit de opozitia unor state membre, cum a fost cea din partea Germaniei, Finlandei dar si a Austriei. Intrarea s-a amanat insa, statele care s-au opus, motivand ca in cele doua tari ar fi unele lacune in domeniul reformelor din justitie si a coruptiei.
In vara anului 2011 a intervenit modificarea treptata in raport cu intrarea Romaniei si Bulgariei a pozitiilor Germaniei, Austriei si Finlandei in sens favorabil. In iunie 2011 Parlamentul UE s-a pronuntat pentru intrarea Romaniei si Bulgariei in Spatiul Schengen, dar Consiliul Ministerial al UE nu a acceptat opinia Parlamentului, cu motivatia unor nemultumiri exprimate de guvernele Olandei si Finlandei fata de pretinse lacune in domeniul masurilor anticoruptie si a combaterii crimelor organizate ce ar exista in Bulgaria si Romania. Aceste nemultumiri au fost, colateral, legate de Olanda si Finlanda de ivirea potentiala a pericolulului imigratiei ilegale, din Turcia prin Bulgaria si Romania in tarile UE din Spatiul Schengen, un argument opozitional ce tine exclusiv de politica internationala si nu este influentabil din Romania si Bulgaria.
Evident ca cele doua tari vizate, Romania si Bularia si-au exprimat nemultumirea fata de amanarea repetata a unei decizii favorabile, argumentand ca obiectiile avansate de unele tari pe parcursul procesului nu fac parte din criteriile de acceptare si sunt doar pozitii politice ce trebuie discutate si rezolvate intr-un alt cadru. Desi nu exista un termen pentru o noua decizie in privinta celor doua tari, declaratia lui Jose Manuel Barroso reprezinta un semnal puternic ca jocurile politice ar trebuia sa se incheie, iar cele doua tari sa primeasca dreptul de a face parte dintr-un mecanism asimilat celorlalte mecanisme comunitare.
Barosso a mai adaugat in interviul sau acordat postului public de radio bulgar ca: „Nu trebuie sa cream cetateni europeni de rangul intai si de rang secund. Comisia Europeana este de partea celor care doresc o Europa puternica, unita si deschisa; vom face totul pentru ca tarile membre sa nu aiba statute diferite. (...) Cred in unitatea Europei si cred ca suntem mai puternici cand suntem uniti”.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
