Anchetat cu duritate, batut pana la sange, Sandu a cedat si a trebuit sa recunoasca o vina pe care nu o avea. A ajuns intr-o puscarie de detinuti politici, dar n-a apucat sa stea mai mult de sase luni. Si a venit 23 august 1944. Trupele sovietice au intrat in tara, nemtii au luat-o la sanatoasa, iar Sandu s-a trezit eliberat cu urale si trecut in capul listei viitorilor conducatori comunisti care urmau sa "curete" fabricile Romaniei de colaborationisti ai trupelor de ocupatie.
Sandu s-a intors in fabrica in care lucrase, ca supervizor si organizator al celulei de partid. Cand a trebuit sa intocmeasca lista cu colaborationisti, l-a pus in capul listei pe maistrul Gherase, desi nu colaborase mai mult ca el cu germanii, era doar un betiv care a reusit sa fuga de raspundere aruncand-o pe umerii sai. Gherase a fost arestat si trimis intr-un lagar de munca in Ucraina, in regiunea Dombas (Donet). S-a intors dupa 5 ani, complet albit, fara dinti si cu o boala de plamani capatata in minele de carbune in care lucrase. N-a reusit sa se angajeze in primii cinci ani, apoi a obtinut un post de fochist in subsolul unui bloc stalinist construit in oras.
Evenimentele din decembrie l-au gasit pe Sandu activist de partid la Bucuresti, iar pe Gherase tot mecanic de bloc, abia tragandu-si sufletul de atata munca si suferinta. Dupa inca cinci ani, Gherase isi dadea sufletul cu o mana inclestata pe un ventil de presiune, iar Sandu depunea cu mana pe Biblie juramantul de membru in Parlamentul Romaniei. Dupa alti trei ani, Gherase a fost reabilitat post mortem, dar nimeni nu a putut primi o pensie in urma sa, pentru ca nicio femeie nu s-a incumetat sa ia de barbat un colaborationist, apoi un amarat de mecanic bolnav.
Doi romani ajunsi eroi, unul pozitiv, altul negativ din intamplare. Doua destine diferite, decise de imprejurarile istoriei. Trecutul trebuie deslusit cu atentie, epocile sunt ca straturile unei picturi pe care autorul, nemultumit de primul rezulat a asezat pe panza deja zugravita o alta scena si alte personaje.
De aceea este bine cand intram intr-un muzeu sa privim opera, dar sa citim cu atentie si istoria ei, asa cum este chiar obligatoriu sa citim toata istoria acestei tari si nu doar fragmentele care ni se par mai interesante pentru a intelege de ce au existat oameni ca Sandu si Gherase si cum au urcat sau au coborat ei pe scara vietii, ajungand unul atat de sus si altul atat de jos.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
