Este deci un an important pentru oras, care trebuie sa fie pregatit si pentru sarbatoarea din toamna aceasta, dar si pentru cea de anul viitor, cand se vor implini 550 de la atestarea documentara a orasului. Este insa orasul pus in buna ordine? Daca te uiti la monumente, de exemplu, nu pare a fi!
Sa o luam metodic. Nicolae Balcescu, istoric si revoluționar roman, sufletul Revolutiei de la 1848, da numele unui bulevard din Bucuresti, situat intre alte doua, I.C.Bratianu si G-ral Ghe. Megheru. Statuia lui Nicolae Balcescu, o realizare ciudata a artistului Mircea Spataru, care nu este nici bust, nici intreaga, ci il reprezinta pe revolutionar taiat de la vintre in jos, se afla cufundata in fantana din Parcul „Izvorul Rece” din Piata Pache Protopopescu. Fantana, care asigura vara o briza racoroasa in parculetul de la intersectia bulevardelor Pache Protopopescu si Ferdinand, functioneaza cand si cand, ca sa nu ude statuia, dar nici n-a fost daramata pentru a face loc unui soclu de teama protestului cetatenilor din zona, care s-au aratat ingroziti de noua imagine care li se infatisa. Evident, pe B-dul Nicolae Balcescu nu exista nicio statuie a lui Nicolae Balcescu! In Parcul Izvorul Rece, primarul Neculai Ontanu a plasat si doua piese de artilerie care n-au nicio legatura nici cu Balcescu, nici cu trecutul zonei, nici cu viitorul sau.
Alt exemplu: in Piata George Enescu nu se afla statuia lui George Enescu. Statuia celui mai mare compozitor roman a fost plasata de curand pe B-dul G-ral Gheorghe Magheru, din care se formeaza, ce-i adevarat, strada George Enescu. Statuia, plasata parca in bascalie la nivelul solului, arata graba si nepasarea edililor orasului pentru punerea in valoare a monumentelor sale. Mai exista o statuie a lui George Enescu, plasata logic, in fata Operei Romane.
In Fata Atheneului Roman, care domina Piata George Enescu, in care nu se afla statuia lui George Enescu, gasim, invaluita intr-o esarfa, infruntand de decenii bune frigul, ploaia si canicula statuia lui Mihai Eminescu, poetul national care n-a meritat in Bucuresti mai mult de o strada oarecare, ce leaga Calea Mosilor de Piata Romana. Desi incerc de multi ani sa inteleg ce legatura are Atheneul Roman, sediul Filarmonicii „George Enescu”, cu statuia lui Mihai Eminescu, un bronz din 1963, sculptat si turnat de Gheorghe D. Anghel, nu reusesc.
Bulevardele Iuliu Maniu si Corneliu Coposu nu beneficiaza nici ele de statuile celor doi fosti lideri taranisti, care insa au fost plasate in anii din urma, fata in fata, in Piata Revolutiei, neavand nicio legatura cu locul. In plus, statuile sunt realizate la scari diferite, statuia lui Maniu, tinta a tot felul de glume, fiind opera aceluiasi Mircea Spataru, care pare sa fi fost adeptul grotescului cu orice pret.
Sunt doua statui ale marelui dramaturg I.L.Caragiale: una, clasica, cu imaginea cunoscuta a scriitorului, pe strada Maria Rosetti, destul de aproape de intersectia cu strada I.L.Caragiale, a doua in dreapta Teatrului National care ii poarta numele, ce pare mai degraba o butaforie. In anul 2002, scriitorul Dinu Sararu, pe atunci directorul Teatrului National, a reusit sa „dizloce„ frumoasa statuie a lui Caragiale de pe strada Maria Rosetti si sa o aduca in fata Teatrului National, unde, teoretic, ii era locul. La doi ani dupa demisia scriitorului, in 2006, descoperind ca statuia fusese mutata fara avizele Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice , a fost dusa inapoi. In legatura cu cea de-a doua statuie, care priveste de pe o banca grupul statuar intitulat „Caruta cu paiate”, opera a sculptorului Ioan Bolborea, exista comentarii pro si contra, cel mai suparator lucru fiind scara statuii, care este exagerata.
La intrarea in Parcul Herastrau se afla statuia lui Charles De Gaulle, desi spatiul pe care s-a amenajat parcul a fost donat bucurestenilor de Casa Regala. Statuia generalului francez a fost plasata acolo pentru ca in mijlocul pietei trona celebrul „nasture”, denumit si „Crucea Mileniului”, lucrare apartinand artistului Paul Neagu, numit "cel mai important artist plastic de la Brancusi incoace". Pentru ca Piata De Gaulle urmeaza sa fie reabilitata, „nasturele” a fost mutat pe B-dul Beijing, langa intrarea in Restaurantul Pescarus, unde speram sa ramana pentru totdeauna.
Nu cred ca mai este cazul sa vorbim despre una dintre cele mai contestate statui ale orasului, cea a Imparatului Traian, dezgolit, ducand parca la veterinar lupoaica, pe treptele Muzeului National de Istorie a Romaniei.
Statui amplasate fara logica, primari care habar n-au de istoria si traditiile acestui oras si care iau hotarari anapoda, produc un haos de nedescris nu numai in evidentele Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice ci si panica in randul editorilor de ghiduri turistice, care sunt obligati, de la an la an, sa modifice amplasamentele.
Nu mai vorbim aici despre turistul strain care se plimba pe B-dul Magheru si vede statuia lui Enescu, iar apoi la intrarea pe B-dul Ferdinand il descopera pe Balcescu asezat intr-o fantana si pazit de doua tunuri, care parca sunt un simbol al modului in care sunt comandate si amplasate monumentele in Bucuresti.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
