Editorial Dan Manusaride: Intra cultura europeana in negotul cu America?

„Iesim foarte foarte dezamagiti din aceasta intalnire”, a afirmat Radu Mihaileanu, venit sa pledeze, alaturi de colegii sai, pentru ca audiovizualul sa nu faca parte din viitoarele discutii cu oficialii americani. Ceva mai transant s-a pronuntat regizorul grec Costa-Gavras care a afirmat nici mai mult nici mai putin ca Jose Manuel Barroso, „este un om periculos pentru cultura europeana, va aplatiza totul".

Reactia cineastilor, chiar daca nu impartasita de toti participantii, este definitorie pentru starea de spirit din cultura europeana, profund atinsa de tenta comerciala a productiilor americane care vor fi oferite la schimb. In loc de teme profunde, de tratarea acestora cu deosebit simt artistic, americanii nu pot oferi decat filme de duzina, dezbatand aceleasi si aceleasi teme ca terorismul, mandria nationala si comedioare usoare.

Cineastii europeni nu vor sa se scoata la mezat cultura continentului nostru ca orice marfa in schimbul careia poti primi o alta de mai proasta calitate. Pur si simplu, ei cer ca audivizualul sa nu fie inclus in cadrul negocierilor de liber schimb. Pe de alta parte, Barosso afirma ca a nu prezenta audiovizualul in pachetul initial de negociere poate fi un handicap tactic in deschiderea discutiilor cu Washingtonul. Cu alte cuvinte, negocierile ar porni de la o baza saraca si incompleta.

„Cultura nu este o marfă, nu se poate pune la aceeași masă cu automobilele, lămpile sau șuruburile", a afirmat regizorul belgian Lucas Delvaux, sustinut de cineastii Daniele Luchetti si Dariusz Jablonski . Ei au fost completati de ministru francez al culturii, Aurélie Filippetti, care a afirmat ca tara sa nu va sustine aceasta initiativa a Comisiei Europene: „Cultura necesită mecanisme specifice pentru a conserva diversitatea creației, altfel exista riscul de omogenizare”.

Mai multi oameni de cultura europeni se adresasera lui Jose Manuel Barroso inca din luna martie, cand au initiat trimiterea unei scrisori deschise presedintelui Comisiei Europene, in care cereau apararea culturii europene de aranjamente comerciale. Scrisoarea a fost semnata de peste 500 de personalitati din domeniul culturii, inclusiv directori de asezaminte culturale de elita de pe batranul continent.

Acum, majoritatea celor care au iesit de la intalnirea cu Barosso s-au aratat dezamagiti. Altii au afirmat chiar ca dialogul cu presedintele Comisiei Europene a fost unul al surzilor, Barosso facand declaratii curtenitoare, dar fara pic de speranta pentru viitorul culturii europene.
Vineri, in Luxemburg, se va decide daca intra cultura europeana in negotul cu America sau isi pastreaza caracterul sau distinct si de profunda autenticitate.