Adeseori incerc sa-mi imaginez Bucurestiul acela, orasul ale carui strazi se animau in noptile de sarbatoare, adunand lumea din centru si de la periferii cu simplul scop de a petrece si a se bucura impreuna.
De cativa ani, nu foarte multi, Bucurestiul incearca sa redevina ceea ce a fost o data: un oras profund cultural si european, chiar daca prin portile sale au trecut mai multe turbane, decat jobenuri. Tot de atunci, orasul incearca sa-si demonstreze ca porecla interbelica de Micul Paris n-a fost doar o eroare de exprimare. Paradoxal, aerul de europenitate al orasului a fost adus, in primul deceniu al secolului al XIX-lea de catre ofiterii armatei ruse, in mare parte de origine scandinava sau germana si s-a consolidat dupa 1830 cand Bucurestiul si intreaga Valhie s-au aflat chiar sub administratie ruseasca. Au contribuit decisiv la europenizarea unui Bucuresti cu apucaturi balcanice tinerii romani care au studiat la Paris, Viena sau Berlin, dar si imigrantii din Europa Centrala si de Vest, care au venit la aici in cursul secolului al XIX-lea, precum si o pleiada de intelectuali care au imprimat societatii un tonus cultural extrem de solid. Conflagratiile din secolul al XX-lea si cei 45 de ani de administratie comunista au indus uitarea in randul romanilor. Aproape s-au sters toate amintirile frumoase, iar cartile dinainte de ultimul razboi care le povesteau au fost dosite in hrubele cenzurii comuniste.
Marile petreceri care animau orasul au revenit pe strazile din Centrul Vechi, reabilitat si redat locuitorilor orasului, noua Biblioteca Nationala a devenit o agora culturala, multe cladiri vechi au fost renovate, recapatand stralucirea de alta data, gardurile inalte si austere au fost daramate lasand locul unor imprejmuiri realizate la scara umana, petice de verdeata au inlocuit asfaltul incins de soarele arzator al verilor caniculare, iar bancile au aparut si acolo unde te asteptai, dar si unde nu te asteptai sa apara. Orasul a tusit si si-a dres glasul. Dupa ce a reinvatat sa respire dimineata, acum reinvata sa se bucure si sa petreaca noaptea. Ca pe vremuri. Si ce vremuri !
Dupa ce cu o luna in urma strada Lipscani a fost „asfaltata” cu 4.500 de carti, oferite gratuit de o cunoscuta editura, sambata, 18 mai, bucurestenii au fost invitati din nou la nesomn. Este Noaptea Muzeelor, o noapte magica in care majoritatea muzeelor bucurestene si-au deschis portile pentru a le arata vizitatorilor comorile pe care le pastreaza cu sfintenie. Ocazie care nu trebuie ratata, cu atat mai mult cu cat un vanticel racoros anunta o seara de relaxare si incantare.
Mi-am luat aparatul de fotografiat, nelipsit din geanta de vreo 5 ani incoace, si am pornit de la Piata Victoriei, locul unde se afla una dintre potile de intare in Bucurestiul de odinioara, spre Hanul lui Manuc, pe vechiul Pod al Mogosoaiei, agale, fara graba, sa descopar comorile culturale ale orasului.
In preajma Muzeului National de Istorie Naturala Grigore Antipa, mii de oameni. O coada impresionanta serpuieste cuminte pana aproape de sediului Guvernului Romaniei. E clar, expozitia The Human Body, desi puternic contestata, atrage ca un magnet vizitatorii. Ma intreb daca este vorba despre curiozitate sau isi fac efectul stirile de la ora 5? Nu conteaza, bucurestenii stau la coada la muzeu si asta este extrem de bine!
Pornesc catre Muzeul George Enescu. Tot coada. Aici ai o dilema. Vizitezi muzeul pentru exceptionala opera a arhitectului Ion Berindei, picturile murale ce poarta semnaturile maestrilor G. D. Mirea, Nicolae Vermont, Costin Petrescu si Arthur Verona, sau astepti concertul de la ora 22? Ma decid sa revad palatul „Nababului” Grigore Cantacuzino si ornamentatiile sculptate atent de Emil Wilhelm Becker si sa imi continui drumul. Desi ai o intrega noapte in fata, timpul se comprima cu fiecare pas facut.
Calea Victoriei devine neincapatoare in zona Casei Vernescu. Foarte multi tineri stransi in grupuri compacte exploreaza artera cea mai importanta pe care se gasesc si cele mai multe muzee. Nu vitrinele magazinelor sunt vizate, desi multe si-au lasat luminile aprinse, ci colectiile orasului, adunate cu truda si migala de o pleiada de oameni exceptionali, care si-au pus intreaga viata si pricepere in slujba posteritatii.
Muzeul Colectiilor de Arta, gazduit de Palatul Romanit, este inchis temporar. Se lucreaza, dar iluminarea arhitecturala de pe fatada este pornita. Cladirea se afla in plin proces de reabilitare. Ceva mai sus, la intersectia Caii Victoriei cu Calea Grivitei, dupa ce a fost prins intr-o galceava imobiliara, Palatul Stirbei, cunoscut drept locul unde aveau loc cele mai spectaculoase baluri, s-a reaprins la viata, deschizand portile Muzeului Ceramicii si Sticlei.
Cel mai animat punct al Bucurestiului din noaptea de 18/19 mai a fost, fara indoiala, fosta Piata a Palatului Regal. In parcul Atheneului Roman, lumea se opreste pentru un ragaz de odihna. Peste drum, la terasa-restaurant Cina se petrece de zor. O nunta! Se spune ca atunci cand intalnesti nuntasi iti merge bine. Si imi merge! La Biblioteca Centrala Universitara „Carol I”, chiar de la intrare ma intampina acordurile clasice oferite de Corul Colegiului German Goethe si elevii Scolii de Muzica si Arte Plastice nr. 5. Cvartetul de muzica Earth, Wind and Drums completeaza programul noptii cu muzica de jazz contemporan, iar la miezul noptii se joaca in aula bibliotecii piesa Ruleta Ruseasca, dupa poemul „Norul cu pantaloni” de Vladimir Maiakovsky, o productie a Teatrului de Arta din Bucuresti.
Peste drum, coada coboara pe strada Stirbei Voda pana aproape de Sala Palatului. Muzeul National de Arta al Romaniei inaugureaza, pentru public, cu ocazia Noptii Muzeelor, spatii recent restaurate din corpul central: Sufrageria Regala, Sala Tronului si Scara Voievozilor, care au fost doar partial accesibile publicului inainte de renovare. S-a mai putut vizita, pentru cei care au avut rabdare sa stea la coada mai bine de o ora, expozitia Fragmente de memorie - Portrete regale.
La Muzeul National de Istorie a Romaniei accesul se face prin intrarea din strada Postei, strada Stavropoleos transformandu-se intr-un adevarat furnicar. Multa lume renunta, afland ca expozitia Comorile Chinei a fost inchisa, pe durata evenimentului fiind accesibile numai expozitiile permanente Tezaur Istoric si Lapidarium – Copia Columnei lui Traian. Concerteaza Fanfara Jandarmeriei - muzica de café concert si Cvartetul Anima - muzica clasica. Fara sa-mi dau seama s-a facut 4 dimineata. Portile se inchid incet, parca pentru a nu te trezi din visul frumos pe care l-ai trait.
Mai mult de 20 de muzee din Bucuresti, dar si Arivele Nationale ale Romaniei, centre culturale, fundatii si colectii particulare si-au deschis portile sambata noaptea. Bucurestenii au fost incurajati sa foloseasca bicicleta in noaptea dedicata muzeelor si multi s-au conformat. Pentru cei mai comozi, o binecunoscuta marca de automobile mini a pus la dispozitie, gratuit, o flota care a facut naveta pe diferite rute intre muzee. Multi dintre comerciantii cu magazine pe Calea Victoriei au simtit ca este un moment prielnic pentru consolidarea vanzarilor si au pastrat spatiile comerciale deschise pana tarziu spre dimineata. Coada se facuse si in parcarea subterana de la Universitate, semn ca multi bucuresteni au simtit ca trebuie sa „stinga” o noapte fierbinte si plina de cultura si arta cu o batura rece in Centrul Vechi.
Daca ar trebui sa tragem o concluzie dupa aceasta noapte de mai este ca Bucurestiul reuseste, din ce in ce mai des, sa se redescopere pe sine si sa-si arate fara ostentatie traditia sa de oras cultural profund european. Si pentru ca anul acesta alte trei orase (Sibiu, Cluj-Napoca si Baia Marea) s-au alaturat Capitalei in celebrarea Zilei Internationale a Muzeeleor, in organizarea Retelei Nationale a Muzeelor din Romania, putem afirma ca aerul curat al normalitatii pare sa strabata din nou Romania.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
