Editorial Dan Manusaride: Spionajul, o afacere profitabila

Presedintele Obama si administratia americana se bazeaza insa pe informatiile primite de la o comunitate de servicii de informatii care are alocat pentru anul 2013 un buget "la negru", care nu apare in nicio raportare publica, de 52,6 miliarde de dolari. Conform ultimelor informatii furnizate de fostul consultant american Edward Snowden, din 2007 incoace, bugetele serviciilor secrete nu se mai dau publicitatii, cu alte cuvinte, contribuabilul american nu mai stie nici cati bani se duc in aceste bugete, nici la ce sunt folositi acesti bani. Bugetul pentru 2013 are 178 de pagini, defineste 16 agentii de spionaj si asigura finantarea pentru activitatea a 107.035 de angajati.

"Statele Unite au investit o suma considerabila in comunitatea de informatii secrete dupa atacurile teroriste din 9/11, inclusiv in furnizarea de informatii privind Irakul, Afganizatanul, Primavara Araba sau proliferarea armelor de distrugere in masa", a declarat directorul securitatii nationale James R. Clapper Jr., adaugand: "Dar bugetele noastre sunt clasificate deoarece publicarea lor ar putea oferi serviciilor de informatii inamice o perspectiva asupra prioritatilor noastre de top, a capacitatilor si a surselor".

Documentele date publicitatii de Snowden clarifica insa sumele cheltuite de guvern pentru obtinerea de informatii secrete si pe ce s-au dus toti acesti bani ai contribuabilului american. Cheltuielile CIA, spre exemplu, au crescut cu 14,7 miliarde de dolari in finantarea solicitata pentru 2013, cifra depasind cu 50% bugetul Agentiei Nationale de Securitate (NSA). Impreuna cu aceasta din urma, CIA a inceput un plan agresiv de patrundere in retelele de calculatoare straine pentru a spiona eventualele tentative de terorism si sabotaj. Aceste activitati sunt denumite "operatiuni cibernetice ofensive".

Cu mult inainte sa apara scurgerile de informatii din reteaua NSA, comunitatea de informatii din SUA se arata ingrijorata de "comportamentul anormal" al unora dintre angajatii si colaboratorii sai care aveau acces la informatii clasificate, atragand atentia ca oricand pot sa apara, in acest domeniu, brese de securitate. Ceea ce s-a si intamplat in cazul Snowden!

Oficialii serviciilor secrete americane si-au spionat atat dusmanii cat si prietenii. Pakistanul este caracterizat ca fiind o "tinta greu de rezolvat", operatiunile de contraspionaj concentrandu-se pe "obiectivele prioritare China, Rusia, Iran, Cuba si Israel". Guvernele din Iran, China si Rusia "sunt dificil de penetrat, Coreea de Nord fiind cea mai opaca dintre toate", analistii nestiind aproape nimic despre programele nucleare si rachetele Phenianului si intentiile liderului Kim Jong-un.

Ultimele documente date publicitatii de Snowden mai arata o constelatie de agentii de spionaj care urmaresc milioane de obiective si efectueaza diverse operatiuni, inclusiv sute de operatiuni letale. Aceste agentii sunt organizate in jurul a cinci prioritati: combaterea terorismului, stoparea raspandirii armelor neconventionale, avertizarea liderilor SUA asupra evenimetelor critice din diverse puncte de pe glob, apararea impotriva spionajului indreptat impotriva Statelor Unite si efectuarea unor operatiuni cibernetice care sa vina in sprijinul celorlalte prioritati.

Incepand cu 2001, anul atacurilor teroriste asupra Turnurilor Gemene si a Pentagonului, SUA au cheltuit mai mult de 500 de miliarde de dolari pe operatiunile serviciilor secrete care, spun oficialii, au reusit sa preintampine un alt atac terorist important. In mod ciudat, atentatul din timpul maratonului de la Boston nu este cuprins in acest raport, nefericitul eveniment fiind cotat ca fiind unul izolat.

Cel mai important castig este considerat a fi "recuperarea CIA", o agentie care era pe cale sa-si piarda puterea si prestigiul dupa esecurile evidente suferite in 2001, dar si incepand cu 2003, odata cu invazia din Irak. Agentia a fost transformata dintr-un serviciu de spionaj intr-o forta paramilitara, cu un centru extrem de eficient de combatere a terorismului. Miliarde de dolari s-au indreptat pentru formarea unei noi generatii de ofiteri de caz. Astfel, de la 17.000 de angajati in 2003, agentia a ajuns sa numere 21.575 de angajati in 2012.

Guvernul american a alocat nu mai putin de 2,6 miliarde de dolari unor "programe de actiune sub acoperire", care se presupune ca ar include si flotila de drone care actioneaza in Pakistan si Yemen, precum si programe de sabotare a programului nuclear iranian.

In 2001, celor 38 de puncte de pe glob de combatere a terorismului li s-au adaugat alte 12. Miscarea Hezbolah, care actioneaza in Liban, si care nu a mai atacat SUA din 1990, dar care este un inamic declarat al Israelului, a fost reactivata ca posibil pericol terorist al SUA. Un alt punct extrem de sensibil este posibilul program nuclear al Pakistanului, care este aparent aliatul SUA in Afganistan. Si Rusia se afla pe aceasta lista de posibili inamici ai Americii, ca si Coreea de Nord, care poseda capacitati nucleare.

Rapoartele puse la dispozitie de Snowden mai arata ca pentru agentiile de spionaj, erorile sau esecurile umane sunt acum indreptate sau inlocuite de tehnologii informatice avansate, de platforme de supraveghere care dau gres arareori. In Siria, NSA a putut monitoriza comunicatiile necriptate intre militari inca de la inceputurile razboiului civil, decoperind o vulnerabilitate a fortelor loiale presedintelui Bashar al-Assad.

Capacitatea NSA de a monitoriza e-mail-uri, apeluri telefonice si traficul de Internet s-au intensificat in ultimele luni, dupa ce consultantul NSA, Edward Snowden, a decis sa divulge amestecul serviciilor secrete americane in viata privata a unor cetateni importanti ai acestei lumi. Pentru a face fata asa-zisului "exces de informatii" aparut in presa, serviciile secrete americane au mai cheltuit, in plus, alte 48,6 milioane de dolari, reprezentand pretul "tradarii" consultantului american, aflat in prezent in Rusia cu statut de azilant politic.

Cum se poate deduce din cele relatate mai sus, o afacere pe cinste a serviciilor secrete americane, care si-au umflat bugetele si schemele de personal excesiv, cheltuind bani publici de ordinul zecilor de miliarde de dolari, incasand salarii fabuloase si folosind o tehnica de invidiat. Si atunci, cum sa nu crezi ca anumite informatii atat de scump platite sunt si demne de a fi crezute?