11 puncte economice slabe in 2013, in viziunea politicienilor Opozitiei

11 puncte economice slabe in 2013, in viziunea politicienilor Opozitiei economierateopozitieandreea paulbancitaxe

Suntem la fel de saraci, daca nu chiar mai saraci, taxele aduc o impovarare mai mare asupra noastra, restantele la banci ne ingreuneaza si mai tare traiul de zi cu zi, sunt doar cateva din concluziile pe care le trage deputatul Andreea Paul.
1. Consumul romanilor s-a diminuat. La fel si consumul de energie. Romanii si mediul de afaceri suporta povara a 34 de taxe noi si impozite majorate.

Cresterea economica nu se resimte in nivelul de trai. Consumul romanilor s-a diminuat. Comertul cu amanuntul a scazut cu 0,3%, iar serviciile de piata prestate populatiei s-au redus cu 3,2% in primele 10 luni din anul 2013. Nu intamplator, consumul final de energie electrica a fost cu 6,3% mai mic in aceeasi perioada, semn al unei economii care nu mai are capacitatea de a produce.
 
Romanului ii este taxata excesiv munca cinstita. 34 de taxe noi si impozite majorate au fost introduse din 2013 pana in prezent. 8 miliarde lei sunt taiati astfel direct din buzunarele romanilor. Mediul de afaceri reclama nivelul ridicat al fiscalitatii (sondaj BNR, aprilie - septembrie 2013). Rezultat: inghetul a tot mai multe intreprinderi, incurajarea muncii la negru, somaj si preturi mai mari, fuga investitorilor straini spre tarile invecinate cu fiscalitate mai mica. 2. Numarul somerilor inregistrati a crescut cu peste 31.300 de persoane in ultimul an. In total avem peste 507.600 de someri oficial la sfarsitul lunii noiembrie 2013.

2. Romanii isi platesc tot mai greu datoriile la banci: rata restantelor la credite a atins un nou record in octombrie 2013, de 21,7%.

Romania are cea mai mare rata a creditelor neperformante din regiune, mult peste urmatoarele clasate, Ungaria si Bulgaria, conform FMI. Mai mult, Romania a inregistrat si cea mai mare crestere a ratei creditelor neperformante din 2011 pana in prezent dintre tarile analizate.

3. Inghetul firmelor si abuzul procedurilor de insolventa pentru a nu mai plati taxele: 81 de firme au intrat in insolventa in fiecare zi din 2013.

Numarul firmelor intrate in insolventa se ridica la 27.119 in primele 11 luni din 2013, conform datelor ONRC. Asta inseamna ca, in fiecare zi a anului 2013, circa 81 de firme au intrat in medie in insolventa, fata de 59 de firme pe zi in plina criza economica, in anul 2011.

4. Privatizarile Oltchim si CFR Marfa au esuat lamentabil.
 
Fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, a recunoscut ca privatizarea Oltchim a fost doar un circ de ochii FMI. La cum s-au desfasurat lucrurile tragem concluzia ca si la CFR Marfa circul politic si jocul de imagine a contat mai mult, nu increderea investitorilor pentru a crea noi locuri de munca, nici responsabilizarea factorilor publici de decizie.

5. Investitorii straini ne-au ocolit, iar investitiile straine au scazut cu 8% fata de anul trecut. Doar o cincime din investitiile promise au intrat in Romania. Premierul Ponta a promis ca va atrage investitii de 10 miliarde de euro pana la sfarsitul anului 2013. In schimb, investitiile straine directe (ISD) se ridica la doar 1,8 mld. euro in primele 10 luni din anul 2013, adica sub o cincime din suma promisa.

6. Au fost atrase doar jumatate din fondurile europene promise pentru anul 2013.

La inceputul anului 2013, ministrul fondurilor europene garanta atragerea a 50% din banii europeni in decursul anului. Rata de absorbtie se apropie de 30% pe finalul anului 2013. Membrii societatii civile atrag atentia ca aceasta rata a absorbtiei este rezultatul proiectelor anterioare, aflate in prezent in curs de implementare, si nu este in niciun caz efectul masurilor din 2013. Prin urmare, lauda de sine a USL in absorbtia fondurilor europene este mincinoasa. Decontarile din anul 2013 de la Comisia Europeana sunt rezultatul contractelor semnate de guvernul anterior si nu se datoreaza vreunei performante ale guvernului actual. Viteza de absorbtie a banilor ar fi crescut indiferent de guvernul din fruntea tarii, acesta fiind managementul absorbtiei banilor europeni: mai intai muncesti, apoi vin banii.

7. Cheltuielile publice cu investitiile au scazut cu peste 16%, impiedicand crearea de noi locuri de munca, atat de necesare traiului decent.

USL a taiat din plin banii alocati in bugetul de stat pentru investitii si a decis sa ii aloce aparatului birocratic. Prin acest gest, nu a facut decat sa impiedice crearea de noi locuri de munca. Cheltuielile cu investitiile s-au redus cu peste 16% in primele 10 luni din anul 2013 fata de aceeasi perioada a anului precedent. In schimb, cheltuielile cu personalul bugetar au crescut cu aproape 14%, iar cele cu bunuri si servicii date cu dedicatie cu peste 11% in aceeasi perioada. De unde? Din noile taxe platite tot de romani.

8. Evaziunea fiscala creste sub USL si este mai mare decat bugetul educatiei si sanatatii la un loc.

Dupa diminuarea in anul 2011, evaziunea fiscala si-a reluat cresterea accelerata sub USL, conform rapoartelor Consiliului Fiscal, si se ridica la 14% din PIB, mai mult decat bugetul cumulat al educatiei si sanatatii. Doar din TVA-ul necolectat statul pierde 10 mld. euro anual. Am estimat ca acesti bani ar fi suficienti pentru majorarea cu cate 100 euro pe luna a fiecarei pensii si fiecarui salariu al angajatilor la stat si ar ajunge si pentru constructia a 350 km de autostrada pe an fara a creste deloc taxele. O alta optiune ramane diminuarea semnificativa a TVA, asa cum au promis cei de la USL in opozitie fiind. Dar iata ca avem al doilea buget national construit pe TVA de 24% si un plus de 34 de taxe noi si impozite majorate. Totodata, avem cele mai mari pierderi din colectarea TVA din intreaga Europa.

9. Legislatia fiscala a suferit, in medie, cate doua modificari pe luna, fara consultare publica si fara sa respecte legea responsabilitatii fiscale. USL a devenit lider in topul guvernelor care au adus cele mai multe schimbari peste noapte Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala din ultimii 10 ani.

10. USL a facut 4 rectificari bugetare negative in ultimele 18 luni, semn al proastei colectari la buget, cresterii evaziunii fiscale, incompetentei proiectarii bugetare si al esecului guvernamental. 

Guvernul Ponta a pierdut in total 8,6 mld. lei din veniturile estimate de cand a venit in fruntea tarii si a produs un deficit bugetar suplimentar de 5,3 mld. lei prin cele 4 rectificari bugetare succesive. Cum a compensat aceasta slaba guvernare bugetara? A introdus cele 34 de taxe noi si impozite majorate prin care taie din buzunarele romanilor 8 miliarde lei.

11. A fost ratata, din nou, intrarea in spatiul Schengen, descentralizarea si eficientizare administratiei publice, dar mai ales, definirea interesului national al Romaniei pana in anul 2020 pentru dezvoltarea mai rapida si absorbtia celor 40 de miliarde de euro.