3 factori simpli care explica succesul economic al Germaniei

3 factori simpli care explica succesul economic al Germaniei Cu un volum al exporturilor de peste 1.000 de miliarde de euro si cu firme care fac afaceri frumoase pe toate marile piete ale lumii, Germania pare de neoprit. Succesul economic al acestei tari este evident si el dureaza de atata timp incat nici nu-l mai percepem ca pe ceva impresionant, pur si simplu ni se pare ca asa e si normal sa stea lucrurile. Pe ce se bazeaza insa acest succes? Ce strategii se afla in spatele lui? Ce fac nemtii si alte natiuni nu fac?
In primul rand, e vorba despre sistemul de educatie, un sistem care pune accent puternic pe partea practica. Astfel, pe langa invatamantul general si vocational, mai exista si o pregatire pe care angajatorii o ofera tinerilor inca de cand acestia se afla pe bancile scolii. In fiecare an de exemplu marile corporatii industriale germane, pecum Mercedez-Benz, primesc aproximativ 2.000 de ucenici care beneficiaza de un training specific, care ii introduce foarte bine in atmosfera unui post de munca real de acolo. Nu e de mirare, deci, ca 90% din acesti ucenici obtin ulterior un job permanent in cadrul respectivelor corporatii.

Programele de training sunt elaborate in urma unei consultari intre viitorii angajatori, traineri si guvern si sunt extrem de bine puse la punct. “Primesc training pentru tot ce inseamna un atomobil – parti componente, operatii, dar si tehnici inovative, cum ar fi motoarele hibride si propulsia pe baza de celule de combustibil. Sunt astfel pregatit sa lucrez in diferite domenii ale industriei, iar asta imi deschide multe oportunitati in viitor. In plus, trainingul imi sporeste si abilitatile sociale, pentru ca trebuie sa lucrez constant cu tot felul de grupuri de oameni, inclusiv cu clienti”, spune un tanar ucenic care face practica la Mercedes-Benz, in Stuttgart.

Modelul acesta de pregatire nu poate fi insa copiat de orice tara, crede directorul de resurse umane de la Mercedes. “Nu poti sa dai copy-paste, ai nevoie de un sistem scolar care sa sustina acest model. Ucenicii care vin aici sunt deja oameni capabili, bine pregatiti de scolile tehnice germane si “crescuti” in spiritul traditiei de fidelitate fata de companie. Doar asa se poate asigura un flux constant de forta de munca de care depind, pana la urma, calitatea produselor si succesul exporturilor noastre.” (Paradoxal insa, chiar si in aceste conditii Germania are o nevoie tot mai mare de lucratori inalt calificati din strainatate.)

In al doilea rand, spre deosebire de alte tari ca Franta, Marea Britanie si SUA care au mizat pe domenii ca serviciile financiare, Germania a fost mai conservatoare si a mizat pe asa-numita old economy, reprezentata de industria clasica - electronica, otel si constructii de masini. Iar strategia ei s-a dovedit corecta: concernele mari si puternice, orientate spre export (Siemens, Thyssen-Krupp, VW) au reusit sa profite in acest context de cresterea constanta a cererii pentru astfel de produse in Europa de Est, America de Sud si Asia.

Desigur, totul a fost posibil pe fondul unor investitii masive in inovatie si cercetare, investitii care, in timp, au transformat eticheta “Made in Germany” intr-o garantie pentru fiabilitate si rezistenta. Aceasta este de altfel marea calitate a companiilor germane: pot evolua excelent in domeniile unde renteaza inovatiile pe termen mediu si lung.

In fine, in al treilea rand, la forta economiei germane contribuie si consensul care exista intre sindicate si patronate. Exista de exemplu o lege care obliga firmele de o anumita marime sa-i implice pe reprezentantii angajatilor in conducerea companiei, fapt care asigura o interactiune constanta intre membrii consiliilor de administratie, sindicate si investitori.

Doar prin aceasta interactiune putem sa ne explicam adoptarea unor masuri inspirate in timpul crizei de acum 10 ani, cum ar fi scurtarea timpului de lucru pentru a se evita concedierile, cresterea somajului, prabusirea consumului si falimentele. Daca s-ar fi recurs la concedieri masive, numarul somerilor germani ar fi trebuit sa ajunga la peste 5 milioane. Nu s-a intamplat asa. Germania a ramas la o rata a somajului de 10%, fata de tari ca Spania si Irlanda unde rata s-a ridicat la 20%. 

Acestea sunt, asadar, explicatiile succinte ale succesului economic german, un succes care atrage insa dupa sine si un rol politic pe masura, pe care Germania trebuie sa il joace pe scena europeana. Un rol care nu presupune insa dominatie, ci mai mult impunerea unui set de reguli destul de dure, reguli care se aplica in acelasi timp si Germaniei si care, odata puse in practica, vor absorbi o parte din autonomia germana in numele spiritului cooperarii europene (cel mai clar exemplu - recentele politici privind imigrantii).

Sursa foto: www.pexels.com