Bugetul UE zboara spre astre: 16 miliarde de euro pentru promovarea rolului de lider in domeniul spatial
program spatial uebuget ueprogram galileoprogram copernicus
Pentru urmatorul buget al UE pe termen lung, aferent perioadei 2021-2027, Comisia Europeana propune alocarea a 16 miliarde de euro pentru a ajuta la mentinerea si la stimularea rolului de lider al UE in domeniul spatial.
Gratie unor investitii majore, UE are un puternic avans in activitatile spatiale, iar industria spatiala europeana este una dintre cele mai competitive.
Cu toate acestea, exista multe provocari noi si multi jucatori noi la nivel international. Noul program spatial al UE va investi mai mult in activitatile spatiale, contribuind la adaptarea la noile necesitati si tehnologii si consolidand, in acelasi timp, accesul autonom la spatiu al Europei.
"Investitiile UE in domeniul spatiului au produs deja rezultate semnificative la nivel mondial, rezultate ce aduc beneficii cetatenilor si intreprinderilor din Europa. Peste 10 % din PIB al UE depinde deja de activitati legate de spatiu, iar investitiile majore realizate de UE au permis progrese pe care niciun stat membru nu le-ar fi putut obtine de unul singur.
E nevoie insa sa ne intensificam eforturile. Datele spatiale pot ajuta industria europeana sa fie lider in domeniul internetului obiectelor si al conducerii automatizate a automobilelor si ne pot ajuta sa monitorizam cu mai multa precizie emisiile de gaze cu efect de sera, pentru ca actiunile noastre in domeniul schimbarilor climatice sa fie mai eficace ca oricand", a declarat Maros Sefcovic vicepresedinte al Comisiei Europene.
Propunerea Comisiei va reuni toate activitatile vechi si noi din domeniul spatiului sub umbrela unui singur program. Noul program spatial va asigura mentinerea infrastructurii si a serviciilor existente, precum si introducerea mai multor aspecte noi.
Noul program spatial va imbunatati accesul la finantarea de risc pentru intreprinderile nou-infiintate din domeniul spatiului. In acelasi timp, Comisia va analiza posibilitatea crearii unui instrument de capital dedicat prin programul InvestEU.
Noul program spatial va crea parteneriate pentru inovare, in vederea dezvoltarii si achizitionarii de produse si de servicii inovatoare, va facilita accesul la instalatii de testare si de prelucrare pentru intreprinderile nou-infiintate si va promova certificarea si standardizarea. Programul va fi implementat impreuna cu programul Orizont Europa, pentru a asigura colaborarea dintre cercetarea din domeniul spatiului si actiunile inovatoare.
Autonomia strategica a Europei este deosebit de importanta in ceea ce priveste infrastructura si tehnologiile critice, precum si securitatea si apararea. Avand in vedere faptul ca UE este cel mai mare client institutional, Comisia va agrega cererea UE de servicii de lansare, asigurand finantarea si sprijinind utilizarea tehnologiilor inovatoare, cum ar fi lansatoarele reutilizabile de vehicule spatiale, si va contribui la adaptarea infrastructurii terestre necesare.
UE va asigura faptul ca marirea investitiilor financiare este sprijinita de un proces decizional eficient, astfel incat toate activitatile spatiale ale UE sa se desfasoare la timp si cu respectarea bugetului.
Comisia va fi in continuare responsabila cu gestionarea programului in ansamblu. Data fiind vasta sa experienta, Agentia Spatiala Europeana (link is external) (ESA), care este o agentie interguvernamentala, va ramane un partener de baza pentru implementarea tehnica si operationala a programului spatial al UE. Agentia pentru Sistemul Global de Navigatie prin Satelit European, care urmeaza sa fie redenumita Agentia UE pentru Programul spatial, va sprijini tot mai mult exploatarea si adoptarea de catre piata a activitatilor spatiale ale UE si va avea un rol sporit in asigurarea securitatii tuturor componentelor programului.
Comisia propune alocarea bugetului de 16 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 astfel:
- 9,7 miliarde de euro pentru Galileo si pentru EGNOS, sistemul global si sistemul regional de navigatie prin satelit ale UE. Aceasta suma va finanta continuarea investitiilor in exploatare si in infrastructura pentru completarea si intretinerea constelatiei, dezvoltarea unui semnal de precizie sporita si sprijinirea adoptarii de catre piata a serviciilor de navigatie prin satelit, de care ar beneficia automobilele autonome si conectate, internetul obiectelor, telefoanele inteligente si gestionarea traficului;
- 5,8 miliarde de euro pentru Copernicus (link is external), programul UE de observare a Pamantului. Aceasta suma va finanta mentinerea autonomiei UE si a rolului sau de lider in domenii precum monitorizarea de inalta calitate a mediului, gestionarea situatiilor de urgenta si sprijinirea securitatii maritime si a frontierelor. Noile misiuni Copernicus, cum ar fi monitorizarea CO2, vor permite UE sa devina lider tehnologic in lupta impotriva schimbarilor climatice, conform angajamentelor asumate in temeiul Acordului de la Paris. Serviciile de acces la datele si informatiile Copernicus (link is external) (DIAS) vor simplifica mult exploatarea datelor Copernicus si dezvoltarea de aplicatii inovatoare de catre IMM si intreprinderi nou-infiintate;
- 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea de noi componente de securitate. Noul program spatial va imbunatati performantele si autonomia capacitatii de cunoastere a situatiei spatiale (SSA), care ajuta la evitarea coliziunilor in spatiu si monitorizeaza reintrarea obiectelor spatiale in atmosfera Pamantului. El se va ocupa si de pericolele spatiale legate de activitatea solara si de asteroizi sau comete care ar ameninta infrastructuri critice. O noua initiativa de comunicatii guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) le va furniza statelor membre un acces fiabil, sigur si eficient din perspectiva costurilor la comunicatii securizate prin satelit si va sprijini protectia politieneasca a frontierelor, comunitatile diplomatice sau protectia civila si interventiile umanitare.
Un acord rapid asupra intregului buget pe termen lung al UE si asupra propunerilor sale sectoriale este esential pentru a asigura faptul ca fondurile UE incep sa dea rezultate cat mai curand posibil. Intarzieri precum cele de la inceputul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar insemna ca investitiile in activitatile spatiale ale UE - Galileo, EGNOS si Copernicus - ar fi puse in pericol si ca noile servicii ar fi intarziate. Investitiile in programe spatiale se intind pe decenii, implica riscuri majore si necesita ca deciziile privind gestionarea programelor sa fie planificate cu mult timp inainte.
Ajungerea in 2019 la un acord privind urmatorul buget pe termen lung ar asigura o tranzitie fara probleme intre actualul buget pe termen lung (2014-2020) si noul buget, precum si previzibilitatea si continuitatea activitatilor spatiale, in beneficiul tuturor.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
