Economia ar putea sa duduie dar nu are cu cine - un editorial marca Sorin Paslaru
economie sustenabilatineri neangajabilieducatie slabasorin paslarutalcott parsonsliviu pop
Avem indicatori buni de crestere economica dar totul depinde de angajarea, in continuare , de personal calificat in economie. Sistemul educational romanesc formeaza tineri neangajabili
Dupa parerea lui Sorin Paslaru, exprimata in editorilalul din 3.08.2017, al ZF - România a ajuns să creeze 20.000 de noi locuri de muncă pe lună. Dacă ajungem la 6 milioane de salariaÅ£i în 5 ani, suntem salvaÅ£i- exista semne deosebite de sanatate economica a tarii care ar putea sa se duca pe un trend ascendent : “Crearea lunară de noi locuri de muncă este cel mai urmărit indicator în SUA, relevant pentru sănătatea economiei. Iar dacă se ia în considerare faptul că o medie lunară de 200.000 de locuri de muncă nou create este considerată bună în SUA, la o economie de 17.000 mld. dolari, de aproape 100 de ori mai mare decât a noastră, România cu 22.000 de noi locuri de muncă nou create lunar în 2017 este la un nivel incredibil.” Acest nivel incredibil inseamna :”în luna mai 2017 a fost atins numărul maxim de salariaÅ£i în ultimii 20 de ani, de 4,84 de milioane, salariul mediu net creÅŸte de trei ani cu peste 10% pe an, iar profiturile companiilor locale au atins în 2016 cel mai înalt nivel istoric, de 93 de miliarde de lei, cu 50% mai mult decât în 2015...Cea mai mare realizare a României în aceÅŸti ani este însă, de departe, (re)crearea a 700.000 de locuri de muncă în ultimii ÅŸapte ani. ”.
De unde provine aceasta situatie ? Dupa parerea lui Sorin Paslaru exista un complex de elemente favorizante : “Nu se poate spune că măsurile de relaxare fiscală, începând cu scăderea CAS din octombrie 2014, scăderea TVA la alimente din iunie 2015 de la 24% la 9% ÅŸi scăderile TVA din ianuarie 2016 ÅŸi ianuarie 2017, de la 24% la 19%, nu ÅŸi-au atins scopul: cererea din economie a crescut, firmele ÅŸi-au multiplicat vânzările, nu mai găsesc angajaÅ£i ÅŸi sunt nevoite să mărească salariile.
Pe de altă parte, ÅŸi oferta a început să Å£ină pasul cu creÅŸterea cererii astfel încât deficitul comercial nu a crescut într-un ritm îngrijorător. Mai mult, efervescenÅ£a exporturilor de software ÅŸi a serviciilor de transport terestru vine să acopere cu fluxuri pozitive de capital minusul din cadrul contului curent creat de deficitul de balanţă comercială.”
Dezindustrializarea prosteasca ne tine inca departe de numarul de angajati in economie pe care ii avea Romania in 1990 : 9,1 milioane de angajati.
De altfel, precizeaza Sorin Paslaru , un raport bun pentru o economie sustenabila este ca una din doua persoane sa fie angajata ( situatia din 1990). Asta se intampla acum in Cehia si Ungaria, dar nu in Romania . “România are astăzi, la aproximativ 5 milioane de salariaÅ£i ÅŸi 10 milioane de persoane populaÅ£ie aptă de muncă, o rezervă de 5 milioane de persoane care trebuie aduse în câmpul muncii. “, spune Sorin Paslaru.
Marea problema este ca din cauza sistemului educational foarte slab avem, si vom avea, o armata de tineri neangajabili . Foarte bine precizeaza Sorin Paslaru urmatoarele lucruri : “O rezervă insuficient exploatată este jumătate dintr-o generaÅ£ie de copii care nu ia nici examenul de capacitate din clasa a VIII-a ÅŸi nici bacalaureatul.AÅŸa cum s-a arătat în Ziarul Financiar, mai mult de 50% dintr-o generaÅ£ie de 200.000 de copii de 14 ani nu ajung să ia nici examenul de capacitate ÅŸi nici cel de bacalaureat, devenind balast pentru piaÅ£a muncii.
GeneraÅ£ie după generaÅ£ie se acumulează sute de mii de tineri neangajabili, iar firmele pun acum problema importului de angajaÅ£i din ţările non-UE. Aici trebuie lucrat, la sistemul de educaÅ£ie, iar implicarea mediului de business este crucială. Nu se poate ca ÅŸoferii de tir să câÅŸtige de cinci ori mai bine ca profesorii de limba română”.
Asa cum spunea sociologul american Talcott Parsons, daca vrei sa schimbi un tip de actiune trebuie sa schimbi modelul cultural al acelor care actioneaza . Totul ne indreapta spre ideea transformarii dezvoltarii sistemului educational intr-o masura strategica.
Cand aud de un ministru al educatiei – pe nume Liviu Pop , format bine ca sindicalist si adversar al reformei in educatie - care provoca discutii legate de absoluta necesitate a editarii unui manual de sport (cheie de bolta a imbunatatirii educatiei)...ma apuca rasu-plansu, vorba lui Nichita !