Fondul Suveran de Investitii - ce este si ce rol are?
fondul suveran de dezvoltare si investiiguvernprofitcompanii de stat
Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) a fost adoptat ieri in Parlament cu 174 de voturi Ć¢ā‚¬Å¾pentruĆ¢ā‚¬Ā¯, dupa ce a tinut capul de afis in tara noastra inca de la inceputul anului trecut. FSDI este un proiect destul de controversat al principalei aliante de guvernare, care a starnit pana acum tot felul de discutii care mai de care mai in contradictoriu. Cum acest subiect este unul destul de complex, ne-am gandit sa explicam pe scurt ce este acest fond suveran si care este rolul lui de acum incolo!
Ce este Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii?
Proiectul Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii a fost initiat de 181 de parlamentari PSD si ALDE. Fondul va cuprinde nu mai putin de 33 de companii de stat, avand un capital social de 9 miliarde de lei. Actionarul FDSI va fi statul roman, in timp ce acesta va fi administrat de un Directorat format din sapte membri si de un Consiliu de Supraveghere care va avea 9 membri.
Liviu Dragnea, presedintele PSD si cel care a initiat aceasta idee a Fondului Suveran, a motivat necesitatea infiintarii lui prin prisma faptului ca acesta exista deja in mai multe tari din Europa. De asemenea, in viziunea lui, Fondul va contribui in mod substantial la dezvoltarea economiei si va crea numeroase locuri de munca.
Cine face parte din acest Fond Suveran de Dezvoltare si Investitii?
Din componenta Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii fac parte 33 de companii de stat, toate profitabile din punctul de vedere al lui Eugen Teodorovici, Ministrul Finantelor. Printre aceste companii de stat se numara Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice – Electrica, E.ON Energie Romania, Telekom Romania sau OMV Petrom. Acestor companii de stat li s-au alaturat la decizia Comisiei de Politica Economica a Camerei Deputatilor alte 10 companii care nu produc profit.
Care este rolul Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii?
Scopul pentru care a fost infiintat acest Fond Suveran este acela de dezvoltare si finantare a unor proiecte in diverse sectoare economice. Investitiile vor fi facute fie din fondurii proprii, fie din fonduri atrase. Acest lucru se va putea face fie prin participare directa, fie cu ajutorul altor fonduri sau societati de investitii. De asemenea, participarea va fi posibila si prin intermediul parteneriatelor publice – private. Nu in ultimul rand, FSDI isi va administra activele financiare proprii, incercand de asemenea sa obtina profit.
Activitatea Fondului Suveran si felul in care vor fi indeplinite misiunile sale vor fi evaluate in fiecare an de catre reprezentantii Ministerului Finantelor Publice, dupa care vor fi prezentate Guvernului.
Ce spun specialistii cu privire la infiintarea FSDI?
Infiintarea Fondului Suveran nu este privita cu ochi buni de toti specialistii in domeniu. Spre exemplu, exista unele voci care spun ca infiintarea FSDI nu trebuia realizata acum, intr-un context macroeconomic atat de instabil.
De asemenea, includerea unor companii neprofitabile in acest Fond Suveran nu este apreciata de unii specialisti. Conform acestora, anumite companii care sunt pe pierdere de ani buni, cum ar fi CFR sau Posta Romana, nu vor aduce nimic bun in viitor. In cazul in care fondurile provenite de la companiile ce aduc profit vor fi redirectionate catre cele aflate in pierdere, cel mai probabil acestea se vor epuiza destul de rapid.
Opozitia contesta infiintarea FSDI la Curtea Constitutionala
Asa cum spuneam si mai devreme, acest proiect este unul extrem de controversat, lovindu-se de un val puternic de critici din partea Opozitiei politice din Parlament. Mai intai, Raluca Turcan (PNL) solicitase ca proiectul sa fie intors la comisii, insa propunerea a fost respinsa. Proiectul a fost votat in cele din urma, obtinand 174 de voturi „pentru”, 98 „impotriva” si 3 abtineri.
Claudiu Nasui, reprezentantul celor de la USR in Parlament, a declarat dupa adoptarea proiectului ca rezultatul va fi contestat la Curtea Constitutionala. Aceeasi decizie de contestare au luat-o si parlamentarii PNL, PMP, respectiv cei neafiliati.
Susa foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
