Reportaj: Economia Romaniei, vazuta prin prisma unui "oras" ceausist

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Reportaj: Economia Romaniei, vazuta prin prisma unui oras ceausist Reportaj: Economia Romaniei, vazuta prin prisma unui "oras" ceausist
de Manager.ro la 13 Ian. 2014 Exclusiv
Urmareste-ne pe Google News
negru vodaeconomieorasfonduri europene

Economia unei tari precum cea a Romaniei se vede cel mai bine in orasele mici sau mai bine zis localitatile mici care erau sate, in urma cu un sfert de secol, dar Ceausescu le-a ridicat la rangul de "oras". Aceste orase sunt genul de sate mai mari care au supravietuit atata vreme doar datorita unei fabrici sau a unei industrii care in ultimii 25 de ani a murit, dupa ce 20 de ani a stat in coma financiara.

Este si cazul localitatii Negru-Voda, o asezare din Dobrogea, undeva la 6 kilometri distanta de granita cu Bulgaria si la ani lumina distanta de ceea ce se poate numi civilizatie economica. Populatia imbatranita a acestei localitati nu mai are puterea sa recreeze “gloria” din Epoca de Aur, dar totusi tineretul, care nu a plecat peste hotare in cautarea unui viitor mai bun, inca mai are aceasta sansa, de a oferi copiilor din viitoarele generatii un trai mai bun.  
 
Declinul economic al “orasului” Negru-Voda nu este cu mult diferit de cel al oricarui oras romanesc, unde a exista o fabrica la care era angajata majoritatea locuitorilor. Odata cu decaderea orasului, tinerii au inceput sa-si caute de lucru in alte orase. Cele mai apropiate de Negru-Voda sunt Mangalia si Constanta, iar aici cele mai multe joburi au fost, si inca mai sunt, in porturi care acum sunt ocupate de investitori straini, in speta asiatici. Zecile de locuri de munca au mai asigurat in anii 2000 o gura de aer pentru cei care nu aveau de lucru, dar nu pentru mult timp. Sfarsitul era inevitabil. Asa ca, fortati de circumstante, tinerii au luat calea tarilor calde, cu climat economic primitor, unde sa-si poata construi un cuib si intemeia o familie care sa nu sufere de neajunsuri asa cum au facut-o ei.
 
Locurile de munca in  “Epoca de Aur”

 
Pe vremea lui Ceausescu acest oras ea unul destul de avut. La o populatie de 5.500 de oameni (potrivit recensamantului din 1992) existau peste 1.500 de locuri de munca, joburi ce asigurau o existenta financiara destul de frumoasa pentru majoritatea locuitorilor. Acest trend a continuat si dupa ’89 dar nu pentru multi ani. Tineri din “generatia cu cheia la gat” au fost martorii decaderii localitatii, multi dintre ei vazandu-si parintii care aveau locuri de munca ramasi, peste noapte, fara joburi.


 
Ca sa va faceti o idee, agricultura era principalul domeniu care asigura existenta in aceste parti ale Romaniei. In Negru-Voda era un siloz la care erau angajate circa 100 de persoane. Calea ferata asigura transportul cerealelor de acolo, unde vagoanele pline cu recolte plecau in fiecare saptamana. Acum, calea ferata exista doar ca o amintire a aceea ce era odata industria din zona. Aceasta era si principala cale de acces a transporturilor rusesti si bulgaresti. In prezent, acestea circula fantomatic in zona, imaginea fiind una care doar rasuceste cutitul mentalul ranit al comunitatii.  
 
Pe langa siloz, mai era si “complexul de porci”, care mai avea angajati alti 100 de negruvodeni. In vremurile bune, acest complex crestea si 50.000 de capete de porcine (30.000 numai in complexul din Negru-Voda, plus 20.000 in localitatile care apartineau de el). De aici, autotrenurile plecau incarcate spre abatoare pentru a face livrari in diferite parti ale tarii. Acum, marturie a existentei acelui complex nu mai raman decat amintirile localnicilor, pentru ca dupa ce s-a desfiintat, s-a furat tot betonul si fierul din fiecare cladire care a existat pe cele cateva hectare de teren pe care se intindea institutia.
 
Cele mai mari institutii care asigurau veniturile localnicilor erau, in urma cu 20-25 de ani, Agromec-ul si IAS-ul. Acestea doua aveau angajati aproximativ 600-700 de oameni. Podisul Negru-Voda era propice pentru culturile de floarea soarelui si cereale paioase. Alaturi de cele cateva sute de persoane angajate, mai lucrau pamantul cot la cot cu ei, 200 de negruvodeni la CAP fie care erau angajati permanenti sau zilieri.


 
Aproximativ 50 de angajati avea si statia CFR din aceasta zona, iar langa ea, statia de “Apa si Canal” cum era denumita popular de localnici mai avea alte 20 de persoane angajate. Spitalul “Neuro” unde erau in grija cateva zeci de copii cu dizabilitati, avea, in vremurile bune, 30 de angajati, iar la dispensar alte 10 persoane aveau grija de sanatatea celor din Negru-Voda. Dispensarul avea si o ambulanta care de mai bine de 15-20 de ani nu mai exista cel mai probabil fiind de mult timp ingropata in fiare vechi, astfel ca in cazurile grave, “Salvarea” vine de la Mangalia sau din Constanta.


 
Pentru ca era o zona buna cu o populatie cat de cat mare pentru o localitate care mai avea in administrare alte 3 sate, in Negru-Voda se gasea si o statie de pompieri, cu doua autospeciale din care una era pe butuci inca de pe atunci. Acum in caz de incendiu, pompierii vin de la 10 sau 15 kilometri distanta.
 
Casa de copii “era acasa atunci” si avea 10 persoane care se ingrijeau de micutii ce devenisera o povara pentru familiile sarace. Toate scolile, de la primare pana la liceu, tineau 40 de angajati din care mare parte profesori ce au avut grija de educatia a cateva generatii de localnici.
 
Multi ati auzit de Cooperativa “Avantul”. Aceasta avea o prezenta foarte mare in zona. Cu aproximativ 50 de angajati, cooperativa avea in subordine o croitorie, o cizmarie, tricotaje, artizanat, un studio foto si multe altele.


 
De Cooperatie mai tineau alte 50 de locuri de munca, aceasta avand in subordine un magazin universal (pe care acum tinerii din localitate il numesc generic “Mall”), un magazin de metalo-chimice, o carmagerie, un magazin de alimente, doua restaurante, o coferarie, o brutarie si multe altele.
 
Cinematograful “Lumina” avea, cel mai probabil alti 5 angajati, era locul in care copii isi petreceau sfarsitul de saptamana, mergand “la film”. Acela era locul care a hranit cultural generatii intregi cu Mieunel si Balanel, cu Vandana, O floare si doi gradinari, cu Terminator, cu Alien, cu BD la munte si la mare, cu Dacii, cu spectatole si piese de teatru. “Lumina” era locul in care elevii isi primeau, in fata intregii comunitati, apreciarea pentru un an de munca. Acum “Lumina” s-a stins, cortinele s-au tras.


 
Punctul de frontiera este probabil singurul care a ramas cat de cat neschimbat. Si atunci ca si acum, sunt cateva zeci de angajati care vegheaza granitele noastre cu cele bulgaresti pentru a nu intra cotropitorii inainte sa se stearga pe picioare pe presul pe care scrie “Bine ati venit!”.    
 
Undeva la iesirea din Negru-Voda, era si moara, care in urma cu 20-25 de ani avea maximum 10 persoane angajate. Vara, carutele faceau coada pentru a veni sa faca faina sau malai. De cativa ani, aceasta nu are decat 2 angajati, iar cladirea veche de cand era tata copil, arata de parca a fost desprinsa dintr-un film care a fost creat dupa ideile sinistre, dar geniale, ale lui Stephen King.


 
Posta era si ea o institutie importanta, acum cateva decade. 20 de angajati aveau grija de comunicatiile orasului cu lumea larga, o parte din ei fiind pe partea de telefonie, altii la Posta propriu-zisa. Acum, mai mult de jumatate dintre angajati nu mai sunt. Odata cu digitalizarea societatii dar si cu venirea restructurarilor pe care aceasta companie de stat le face in tentativa de a mai rezista concurentei venite din sectorul privat.


 
Evaziunea este noua economie
 
Economia subterana este asemeni unei plante, aici. Este cea care dintr-un bulb da nastere unei plante frumoase numite evaziune, din care mai toata lumea se hraneste. Iar planta este destul de buna din moment ce localnicii o savureaza cu nesat, pentru ca altfel nu s-ar explica faptul ca peste 80% din locurile de munca au disparut, dar lumea inca mai exista. Dintre toate industriile mai sus enumerate, poate mai exista circa 300 de locuri de munca, economia acestei localitatii bazandu-se cel mai mult pe consumul care este facut la, poate ,10 magazine locale. In prezent, estimativ, venitul pe salariat se poate spune ca ajunge undeva intre 500 si 700 de lei. Singura speanta pentru venituri suplimentare pare sa vina din zona gazelor de sist sau a "livezii" de eoliene care se intinde in jurul localitatii. 


 
La nivel de Romania, situatia economica este asemanatoare in celelalte aproape de 1.000 de comune, care au intre 3.000 si 5.000 de locuitori (Negru-Voda are, conform recensamantului din 2011, in jur de 5.000 de locuitori cu localitatile aferente). Localitati cu locuitori intre 1.000 si 3.000 de persoane mai sunt inca 1.050, in timp ce, locuitori intre 5.000 si 7.000, mai sunt inca 400 de comune. Potrivit statisticilor, peste 10 milioane de romani traiesc in circa 3.000 de comune, mai mari sau mai mici.
 
Problema autoritatilor, atat de la nivel central cat si de la nivel local este ca se complac in aceasta situatie. Ce-i drept, o populatie saraca, plina de nevoi, este mai usor de controlat decat una care are un trai peste cel de subzistenta. Nevoile ne fac usor de controlat. In schimbul unei favori pe care alesii o fac atunci cand ei au nevoie, oferim votul care le asigura, din nou, postul caldut de conducere nedemn pentru incompetenta lor.
 
Negru-Voda, prin ochii istoriei
 
In orasul propriul zis, locuiesc 4.500 de persoane, restul reprezentand populatia din alte doua localitati, Darabani si Valcele (alte 500 de persoane). Odata mai exista si Graniceru, o asezare care acum a fost stearsa de pe harta Romaniei pentru ca nu mai are populatie deloc. A fost dezafectata si depopulata.  
 
La marginea “orasului” se afla o padure ce se intinde pe circa 50 de hectare, care a fost declarata rezervatie cinegetica. In partea de nord a localitatii exista si un lac carstic “Galdau”, care de-a lungul anilor a ajuns sa fie cimitirul a multi copii in cautarea uni bai pe timpul verii. Unul dintre cele mai impresionante monumente istorice ale localitatii este Geamia Kara Omer, care dateaza in localitate inca din secolul 19 (1876).
 
Karaomer este denumirea veche a localitatii, apoi transformata in Caraomer. Legendele spun ca denumirea vine de la un capitan turc, pe nume Omer, un personaj foarte agresiv, de aici si denumirea Kara Omer (kara insemnand “negru”).  
 
Trecand peste partea istorica a acestei localitati, care este plina de evenimente mai ales in ultima suta de ani, in ’89 localitatea a fost facuta oras agro-industrial, din dorinta Conducatorului Suprem de a avea cat mai multe orase in Romania.
 
Oricat de laudabila a fost intentia lui Ceausescu, de atunci, faptul ca, acum, are aceasta denumire administrativa impiedica pe cei care vor sa atraga fonduri europene sa faca afaceri in aceasta zona. La chichita europeana se adauga si lenea autoritatilor sau anumite interese. Astfel ca, daca s-ar crea cateva sute de locuri de munca prin potentialul agricol pe care localitatea l-ar avea, economia locala si-ar reveni spectaculos. S-ar crea din nou, un ecosistem economic. Ar fi de ajuns circa 300 sau 400 de locuri de munca pentru ca populatia sa reintinereasca. Fondurile europene le avem la o intindere de mana. Din acestea s-ar putea crea o ferma zootehnica, cateva sere, cateva asociatii agricole familiale sau chiar doua trei ferme agricole mai mari.


(FOTO: Kateholt.com

Se spune ca in 2013, agricultura a fost domeniul care a contribuit cel mai mult la PIB-ul Romaniei, o tara in care 25% din PIB se produce in Bucuresti si zona Ilfov. Acum luati exemplul de mai sus cu fondurile europene si inmultiti-l cu 3.000 cate astfel de comune are Romania si calculati ce s-ar putea crea pentru economie. Ar strica tarii noastre, inca 1,2 milioane de locuri de munca, in care salariul sa fie cel minim de 800 de lei? 

Ultimele NOUTATI

Firmele de asigurare, revoltate ca pretul la RCA ramane plafonat: e iar haos pe piata asigurarilor auto obligatorii
Noutati auto 2022 - stiri din domeniul auto

Firmele de asigurare, revoltate ca pretul la RCA ramane plafonat: e iar haos pe piata asigurarilor auto obligatorii

today27 Mar. 2024
Antreprenorii romani tuna si fulgera: avem e-factura, e-transport, e-sigiliu si cu toate astea marii infractori nu sunt prinsi niciodata
Companii

Antreprenorii romani tuna si fulgera: avem e-factura, e-transport, e-sigiliu si cu toate astea marii infractori nu sunt prinsi niciodata

today27 Mar. 2024
Se scumpesc taxele locale pentru proprietati. Nu scapa nici macar firmele, ce spune noua legislatie fiscala
Economie

Se scumpesc taxele locale pentru proprietati. Nu scapa nici macar firmele, ce spune noua legislatie fiscala

today27 Mar. 2024
Salarii litoral 2024. Cat de generosi sunt patronii, salarii si de 10.000 de lei bani in mana, lunar
Economie

Salarii litoral 2024. Cat de generosi sunt patronii, salarii si de 10.000 de lei bani in mana, lunar

today27 Mar. 2024
Atentie, soferi: in caz de accident, la 45km/h esti proiectat prin parbriz, daca nu porti centura
Noutati auto 2022 - stiri din domeniul auto

Atentie, soferi: in caz de accident, la 45km/h esti proiectat prin parbriz, daca nu porti centura

today27 Mar. 2024
Crocs: Revolutia pantofilor
Life Style

Crocs: Revolutia pantofilor

today27 Mar. 2024
Curatenia de primavara bate la usa! Pregateste-te cu produse profesionale care sa-ti faca munca mai usoara!
Life Style

Curatenia de primavara bate la usa! Pregateste-te cu produse profesionale care sa-ti faca munca mai usoara!

today27 Mar. 2024
7 sfaturi utile pentru organizarea nuntii perfecte
Life Style

7 sfaturi utile pentru organizarea nuntii perfecte

today27 Mar. 2024
Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Partenerii nostri

Te-ar putea interesa si

Se scumpesc taxele locale pentru proprietati. Nu scapa nici macar firmele, ce spune noua legislatie fiscala
Economie

Se scumpesc taxele locale pentru proprietati. Nu scapa nici macar firmele, ce spune noua legislatie fiscala

today27 Mar. 2024
Salarii litoral 2024. Cat de generosi sunt patronii, salarii si de 10.000 de lei bani in mana, lunar
Economie

Salarii litoral 2024. Cat de generosi sunt patronii, salarii si de 10.000 de lei bani in mana, lunar

today27 Mar. 2024
Atentie, soferi: in caz de accident, la 45km/h esti proiectat prin parbriz, daca nu porti centura
Noutati auto 2022 - stiri din domeniul...

Atentie, soferi: in caz de accident, la 45km/h esti proiectat prin parbriz, daca nu porti centura

today27 Mar. 2024
Crocs: Revolutia pantofilor
Life Style

Crocs: Revolutia pantofilor

today27 Mar. 2024

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"Legea nr. 296 2023 - Modificari MAJORE asupra mediului de afaceri din Romania"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
x