ANALIZA: Economia Romaniei creste pe agricultura, cea mondiala, pe ieftinirea carburantilor

ANALIZA: Economia Romaniei creste pe agricultura, cea mondiala, pe ieftinirea carburantilor crestere economicaagriculturapibeconomie mondialacarburanti

Economia Romaniei ar putea creste cu circa 2,1%, anul viitor, iar daca aceasta estimare se va adeveri ar insemna ca tara noastra va inregistra o incetinire fata de 2013 cand se preconizeaza un avans de 2,4%. Totul este pus pe seama ajustarii contributiei agriculturii, se arata intr-o analiza realizata de XTB.
Tara noastra va trebui sa se descurce, anul viitor, fara impactul net pozitiv al unei recolte agricole foarte bune, care a contribuit semnificativ la PIB-ul anului curent. Modelul alternantei face posibila chiar o recolta sensibil mai slaba, creand presiune pe alte sectoare pentru a compensa sub-performanta relativa a agriculturii.
 
„Exporturile pot propulsa PIB-ul, dar avand in vedere inertia zonei Euro, principala piata de desfacere, vor avea nevoie de ajutor din partea altor sectoare. Consumul intern, afectat de majorarea accizelor la carburant si de inclinarea redescoperita spre economisire, beneficiaza de sprijin din partea cheltuielilor amanate pentru o perioada de cativa ani dupa criza, generand un efect de recul pozitiv”, spun oficialii XTB.
 
Totodata, inflatia simplifica sarcina planificarii pentru companii. Politica monetara a devenit mai stimulativa, cu toate ca dobanzile real pozitive contrasteaza cu zona euro, unde rata nominala a dobanzii se situeaza sub rata inflatiei.
 
„Romania trebuie sa evite insa derapajele fiscale dintr-un an electoral cu alegeri prezidentiale si europarlamentare. Orice miscare gresita va fi rapid penalizata de detinatorii de titluri de stat, impregnand un trend ascendent pe dobanzi si negativ pentru moneda nationala”, spune economistul sef al XTB, Claudiu Cazacu.
 
De asemenea, calitatea activelor din sistemul bancar trebuie monitorizata cu atentie. In prezent, la nivel european, Romania e depasita doar de Grecia in privinta creditelor neperformante. Restructurarea portofoliilor va permite in cele din urma o reluare pe baze solide a creditarii. 
 
Economia Romaniei, legata financiar si comercial de zona euro, are sansa sa depaseasca si in 2014 avansul general al economiei regiunii monetare europene. Pentru atingerea unei rezultat robust, care sa ajute la apropierea de nivelul de trai mediu din zona euro, va fi insa nevoie nu doar de mentinerea tempo-ului in 2014 chiar si fara spriinul agriculturii, ci si de instituirea unui avans ”sanatos”, pornind de la investitii eficiente in infrastructura si consum in limitele avansului productivitatii, nu prin acumulare de datorie.
 
La nivel global
 
In ceea ce priveste economia globala, FMI a prognozat, in raportul sau din luna octombrie privind perspectivele globale, o crestere a acesteia de 3,6% pentru 2014, o versiune mai pesimista fata de estimarea de 3,8% din iulie, dar in avans fata de cifra de 2,9% previzionata pentru 2013.
 
Tarile dezvoltate ar urma sa contribuie semnificativ la impulsul de crestere, cu un avans de 2%, in accelerare notabila de la ritmul de 1,2% de anul acesta. Pe de alta parte, Japonia s-a bucurat deja de fructele politicii monetare foarte relaxate, si poate incetini de la avansul de 2% din 2013 la 1,2% in 2014, in timp ce China continua sa ”alunece” spre un ritm de crestere mai sustenabil pe termen lung, apropiat de 7%.

„In viziunea noastra, PIB-ul global ar putea avansa cu 3,4%, peste performanta din 2013, dar sub ritmul intrevazut de FMI. Estimarea reflecta atat elanul in crestere al economiei americane alaturi de o revenire modesta in Europa, cat si incetinirea Chinei si Japoniei. In zona emergenta, in special India, Mexic si Brazilia, cresterile pot fi sub asteptari, fiind nevoie de ajustari structurale, care paveaza drumul spre statutul de economii dezvoltate, dar care iau timp indelungat”, a mai afirmat oficialul XTB.
 
In acelasi timp, chiar raportul FMI recunoaste ca probabilitatea cea mai ridicata de intrare in recesiune - de aproximativ 30% - se afla in Europa. 

Intrebarea principala pentru economiile dezvoltate este insa daca acestea isi vor atinge limitele politicilor monetare stimulative in 2014. Obisnuite de ani buni cu masuri neconventionale in SUA, Marea Britanie si Japonia, pietele transmit o stare de calm si detasare in privinta riscurilor.
 
Indicele volatilitatii VIX este la valori asemanatoare cu cele atinse inaintea izbucnirii crizei financiare in 2007. Insa Rezerva Federala se indreapta spre ”temperare”, insemnand reducerea treptata, pana la oprire, a injectiilor de bani nou-creati in sitem. Oprirea programului QE (quantitative easing) nu inseamna, insa, si retragerea din sistem a cantitatilor uriase (aproape 3 trilioane de USD) introduse dupa criza financiara.
 
Banca Centrala Europeana, pe de alta parte, are in vedere gasirea de modalitati creative pentru a sprijini companiile si cetatenii sa acceseze credite si sa accelereze investitiile si consumul, dincolo de canalul clasic al taierilor de dobanda, aproape epuizat anul acesta.
 
Semnele de supraincalzire

Cel mai important risc provine din aparitia unor semne de supraincalzire, fie in pietele financiare, fie in inflatie, care sa oblige bancile centrale sa schimbe abordarea. O apasare brusca pe pedala de frana din partea Rezervei Federale ar avea repercursiuni asupra sistemului financiar si economiei globale in ansamblu. Scumpirea costurilor de imprumut ar indeparta cumparatorii de piata imobiliara si ar frana consumul in SUA, transmitandu-se ulterior lumii intregi. Ajustarile din pietele financiare ar conduce la un sentiment de incertitudine, care ar prinde nepregatita majoritatea agentilor economici.
 
Ieftinirea carburantilor duce la crestere economica
 
Economia mondiala are de evitat si alte riscuri pentru a isi putea implini intregul potential de dezvoltare. Pretul petrolului este o variabila importanta. In conditiile in care acordul cu Iranul conduce la o detensionare a investitorilor si politica monetara merge spre normalizare, ieftinirea carburantilor ar putea actiona ca un lubrifiant pentru cresterea economiei mondiale.
 
Totusi, surse de conflict in Orientul Mijlociu, fie legate de relatia Israel-Iran-Arabia Saudita, fie de intensificarea neintelegerilor din Libia, pot readuce petrolul pe crestere. Efectul ar fi de micsorare a venitului disponibil si apetitului pentru consum in tarile dezvoltate si emergente.