Concurenta slaba in transportul feroviar de calatori din Romania
transport feroviarcfrcalea ferataconsiliul concurentei
Din punct de vedere al gradului de liberalizare a pietei nationale de transport feroviar de calatori, Romania, cu 20% capital privat, se inscrie in trendul European.
Cu toate acestea, concurenta pe piata transportului feroviar de calatori se manifesta doar pe anumite rute, precum Bucuresti-Constanta; Bucuresti-Brasov; Brasov-Craiova, pe care sunt prezenti, atat operatorul de stat, cat si o parte dintre operatorii privati, rute caracterizate de o cerere importanta, restul traseelor fiind dominate de compania de stat, CFR Calatori, conform unui studiu realizat de Consiliul National de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF) din cadrul Consiliului Concurentei.
CNSDF a sintetizat principalele aspecte care caracterizeaza transportul feroviar de calatori si a elaborat o serie de propuneri si recomandari.
Astfel, desi in ultimii ani, s-a inregistrat o usoara crestere a numarului de calatori transportati cu trenul, starea precara in care se afla infrastructura si materialul rulant, care determina restrictii de viteza, precum si faptul ca doar aproximativ 40% din calea ferata este electrificata, nu permit operarea in conditii de calitate, care sa genereze o crestere evidenta a cererii pentru aceste servicii sau, cel putin, mentinerea acestora la un nivel relativ constant.
Prin urmare, se impune o reclasificare obiectiva si periodica a sectiilor de circulatie, implicit o diferentiere a nivelului Tarifului de Utilizare a Infrastructurii (TUI), in functie de o serie mai larga de parametri tehnici, o parte dintre acestia, deja existenti (linii reabilitate, electrificate, viteza de deplasare, restrictii de viteza).
La toate acestea, se pot adauga: clasificarea garilor aflate pe fiecare sectie de circulatie, gradul de saturare al capacitatii de infrastructura etc., precum si principalii parametri de trafic (punctualitate, viteza, tipul de tren).
Cele mai multe state membre ale Uniunii Europene si-au deschis pietele, astfel incat sa permita serviciilor comerciale cu acces liber (care nu sunt sustinute prin compensatie/subventie), sa coexiste cu contractele de servicii publice (CSP), masura care nu s-a implementat, inca, in Romania.
De asemenea, in Europa, exista state in care toata activitatea are caracter de serviciu public, in care o parte importanta din pret este subventionata, cum este si Romania, si tari in care activitatea este diferentiata in cea de serviciu public si cea comerciala (pretul formandu-se concurential, pe baza mecanismelor de piata).
In Romania, atat companiile private, cat si CFR Calatori, opereaza in baza unor contracte de servicii publice incheiate cu Ministerul Transporturilor, in cadrul carora, distributia compensatiei se realizeza proportional cu volumele de tren - km si calatori - km, in functie de rangul trenurilor (Regio/Interregio).
CNSDF recomanda alocarea celor mai solicitate trasee in baza unor contracte comerciale, sustinand, in acelasi timp, incheierea in continuare de contracte de serviciu public, in special, in zonele cu o importanta componenta sociala. In acest fel, s-ar crea premisele manifestarii unei concurente reale prin pret si calitate intre operatori. Contractele de servicii publice ar trebui mentinute, in special, in acele zone nedeservite de alte moduri de transport si unde transportul feroviar este preferat de categorii sociale numeroase (navetisti, elevi, studenti, pensionari), precum si in cazul acelor sectii si trasee operate in regim de Regio, pe distante scurte (de exemplue, sub 100 km).
Un rol important poate reveni compensatiei de la bugetul de stat pentru acoperirea diferentei dintre nivelul costurilor si cel al veniturilor realizate din tarifele aprobate in functie de indicatorul calator-km si de indicatorul tren-km.
In acest fel, compensatia poate fi utilizata ca mecanism de reglare a disfunctionalitatilor de pe anumite trasee neatractive sau, dimpotriva, foarte atractive prin flexibilizarea acesteia și printr-o alocare obiectiva, bazata pe criterii de performanta si eficienta. CNSDF recomanda introducerea unui sistem transparent si obiectiv de clasificare si diferentiere a garilor, in functie de fluxul de calatori, dar si in functie de dotarile aferente acestora, de exemplu: case de bilete, automate de vanzare a biletelor de calatorie, facilitatile oferite, numar de peroane.
Aceasta masura ar trebui avuta in vedere si pentru stabilirea diferentiata a Tarifului de Utilizare a Infrastructurii (TUI), necesitatile de investitii si o mai buna constientizare a asteptarilor pe care calatorii le pot avea cu privire la oferta de transport. Criteriile de clasificare se vor stabili de catre Ministerul Transporturilor in colaborare cu partile direct interesate, respectiv reprezentanti ai administratorului si ai gestionarilor de infrastructura, ai operatorilor de transport feroviar de calatori, asociatii de protectie a consumatorilor).
Pentru a facilita accesul la informatiile necesare calatoriei in mod nediscriminatoriu, este necesar ca, in garile aflate pe sectiile operate in comun de mai multi transportatori feroviari, acestia sa aiba posibilitatea amplasarii unor birouri proprii in acest scop, fie oferirea de informatii in cadrul unui birou unic, precum si includerea tuturor companiilor feroviare in cadrul aceluiasi document privind graficul de circulatie (mersul trenurilor), accesibil calatorilor si in format electronic (online).
In acord cu politicile europene din domeniu, CNSDF sustine necesitatea modernizarii sistemului de ticketing integrat prin elaborarea unui sistem comun de informatii si de emitere a biletelor care sa permita calatorilor optiuni de mobilitate multimodale.
Raportul realizat in urma studiului este pus in consultare publica pe site-ul CNSDF si al Consiliului Concurentei, urmand ca, in perioada urmatoare, sa se organizeze seminarii pe problematica studiului, cu reprezentantii autoritatilor coordonatoare ale domeniului si cu operatorii de transport feroviar.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
