Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

Despre reforme, taxa unica si Zona Euro cu Ivan Miklos, cel mai mare reformist al Europei de Est

Despre reforme, taxa unica si Zona Euro cu Ivan Miklos, cel mai mare reformist al Europei de Est
de la 09 Ian. 2014 Exclusiv
Despre reforme, taxa unica si Zona Euro cu Ivan Miklos, cel mai mare reformist al Europei de Est Tags: economiereformataxa unicaivan miklosslovacia

In 1990, la numai 30 de ani, avea un portofoliu-cheie in primul guvern post-comunist al Slovaciei, cel al Privatizarii. Adept deschis al tranzitiei-soc spre capitalism, "Big Bang"-ului economic incercat de Polonia si adoptat imediat si de Cehia, lui Ivan Miklos i-au luat 8 ani pana sa-si poata pune in aplicare viziunea reformista. A preluat, in 1998, ca ministru de Finante, o tara aflata in colaps si, in numai 6 ani, a transformat-o intr-un model de succes pentru intreaga regiune post-comunista europeana: cea mai mare crestere economica din 2000 incoace si aderarea fara rezerve la zona euro! Un interviu in exclusivitate cu cel mai mare reformist economic al Europei de Est si unul dintre cei mai influenti membri ai grupului Bilderberg, finantistul slovac Ivan Miklos.


Despartirea de Cehia, in ianuarie 1993, a insemnat pentru Slovacia o degradare accelerata a nivelului de trai si a imaginii externe, deopotriva. Ce s-a intamplat in acei primi ani in care Slovacia a ramas pe propriile picioare? De unde discrepanta uriasa dintre Cehia si Slovacia, in numai cativa ani?
 
Primele alegeri libere in Cehoslovacia fusesera in iunie 1990, iar urmatorul ciclu electoral era programat in iunie 1992. Nu existau partide federale, aveam fiecare partidele lor. Iar in acele alegeri din 1992, in partea ceha, partidele reformiste si pro-occidentale au castigat, in vreme ce in Slovacia a castigat Miscarea Meciar. Premierul Vladimir Meciar nu era deschis pentru separatism, era pentru a ramane impreuna, numai ca, la negocieri, a pus asemenea conditii care erau inaceptabile nu doar pentu partea ceha, ci si pentru insasi functionarea pe mai departe a federatiei. 
 
Spre exemplu, Meciar a spus ca nu vrea ruperea federatiei, dar ca vrea banci nationale diferite in cee doua state. In aceste conditii, era practic imposibil sa mai conduci Cehoslovacia. Erau viziuni prea diferite legate de felul in care trebuia condusa tara, iar asta a dus la constientizarea tot mai clara a faptului ca separarea era singura solutie. Eu am fost ministru in primul guvern de dupa 1990 si eram impotriva divizarii si pentru reforme comune in Cehia si Slovacia. Dar am pierdut in alegerile din 1992, nici macar nu am mai prins Parlamentul. Meciar a invins, dar si el se temea de faptul ca Slovacia nu are suficienta experienta in a se autoadministra.
 
Din nefericire, aceste temeri s-au adeverit. Aflat la putere, intre 1993 si 1998, Vladimir Meciar a adus tara intr-o situatie foarte-foarte dificila si din punct de vedere economic, si din punct de vedere social, ca sa nu mai vorbim despre imaginea externa, care era catastrofala - eram izolati si exclusi din procesele de integrare euro-atlantica. In exact acea perioada, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Madeleine Albright, numea Slovacia "gaura neagra a Europei".
 
Eram vazuti precum Iugoslavia lui Milosevic sau ca si Belarusul lui Lucasenko, o democratie neliberala, in sensul ca, da, erau alegeri libere, dar puterea pe care Meciar o castigase astfel era folosita impotriva opozitiei, impotriva presei independente etc. Situatia economica era si ea foarte dificila. Nu aveam investitii straine, pentru ca tara era izolata, eram foarte aproape de un colaps financiar

Pe ce se baza Slovacia, din punct de vedere economic, dupa separare?

Marea diferenta dupa separare a fost separarea monetara. Cursul comun, indentic, a durat doar 6 saptamani dupa separare. Politicienii, la vremea aceea, cei care au decis separarea, incercau sa-i convinga pe oameni ca nici nu vor simti aceasta separare, ca va fi totul ca inainte si ca vom avea pana si moneda comuna. Dar aceasta uniunea monetara a durat numai pana in februarie 1993, cand a venit separarea.
 
Iar pentru ca cehii aveau nu doar o economie mai sanatoasa, nu doar o imagina mai buna pe pietele financiare, ci si o reprezentare politica mai buna, s-a ajuns ca moneda ceha sa fie cu 30% mai puternica decat cea slovaca. Porniseram de la aceiasi bani si am pierdut o treime in foarte scurt timp! Asta a insemnat, automat, o scadere accentuata a standardului de viata.
 
A fost greu, dar practic am ajuns cu picioarele pe pamant. Tara a crescut economic si in cei 5 ani de regim Meciar, dar politicile economice erau gresite. Chiar si in acei ani grei, pana in 1998, cel mai important partener economic al Slovaciei ramasese Cehia. In timp, Germania avea sa devina cel mai important partener comercial al Slovaciei, urmata de Cehia…
 
In doar 6 ani, dupa 1998, Slovacia reuseste sa ridice capul in regiune si sa atinga toate standardele UE. Cum s-a putut face asta intr-un timp atat de scurt?
 
Daca guvernul impune realmente politici reformiste, daca exista dorinta de reforma, atunci standardele europene pot fi atinse intr-un timp destul de scurt, cu rezultate chiar impresionante. Asta s-a intamplat la noi dupa 1998. In 1998 eram "gaura neagra a Europei", in 2004 era campioana reformelor in regiune. Daca facem o comparatie intre cele patru tari ale Grupului de la Vasegrad - noi, alaturi de Polonia, Cehia si Ungaria - suntem probabil cei mai buni la capitolul reforme. In 2000, ratingul privind investitiile al agentiei Standard&Poors ne situa cu 4 niveluri sub Cehia si Ungaria si cu trei sub Polonia. In 2005, eram primii la acest capitol intre tarile de la Visegrad!
 
Cat priveste eforturile de integrare, in 1998 eram complet izolati si exclusi, in 2009 am reusit sa intram inclusiv in Zona Euro, ceea ce nimeni in regiunea noastra, intre fostele state comuniste, nu a mai reusit. Eforturile reformiste si pro-integrare au adus rezultate extraordinare. Somajul a scazut de la 20% la 10% in numai 10 ani.

Am devenit numarul 1 in Europa la productia de masini pe cap de locuitori, datorita investitiilor straine in acest domeniu - Volkswagen, Peugeot-Citroen si Kia. Din 2000 si pana acum, am inregistrat cea mai importanta cresetere economica dintre toate cele 27 de state membre UE, iar de la caderea comunismului si pana acum suntem pe locul 2, dupa Estonia. 
 
Care au fost principalele reforme care au adus Slovacia aici?
 
Am stat la guvernare 8 ani, din 1998 pana in 2006. Personal, am fost ministru de Finante in primul guvern, apoi si vicepremier, in a doua guvernare. Pana in 2002, eforturile noastre s-au concentrat pe a prinde din urma tarile cele mai avansate in procesul de integrare euro-atlantica. Fuseseram izolati, dar am reusit sa intram in NATO si in UE in acelasi, in ianuarie 2004. 
 
Am mostenit de la regimul Meciar un sistem financiar aproape in colaps, cele trei banci cu capital public erau aproape de faliment, si a trebuit sa le salvam, ceea ce a presupus costuri foarte mari, 12% din produsul intern brut. Le-am repus pe picioare si le-am oferit unor banci puternice din Occident. Am facut apoi aceleasi eforturi de restructurare cu companiile nationale de utilitati - gaz, eletricitate. A fost, iarasi, un efort dificil, la fel ca si negocierile de aderare la UE.
 
Apoi, am avut sansa unui nou mandat din partea alegatorilor. Norocul a fost ca, la al doilea mandat, coalitia pe care am reusit sa o formam era mult mai omogena si mai coerenta, cu vizinuni, mai ales economice, foarte apropiate. Prima oara eram noua partide, de toate culorile posibile, ne unea doar dorinta de integrare europeana.
 
In al doilea mandat, am ramas doar patru partide, toate de centru-dreapta. Am folosit sansa acestei coalitii pentru a face reforme economice adevarate, printre ele introducerea taxei unice, care e cea mai cunoscuta, dar si reforme sociale, reforme in domeniul sanatatii, reforme in domeniul finantelor publice.

In acesti ani, Slovacia a fost numita de catre Banca Mondiala drept cea mai reformista tara din lume. Intrarea in ianuarie 2004 in Uniunea Europeana a fost o sansa in plus pentru noi, caci aveam certificarea ca suntem o tara reformista si deshisa catre investitori, asa ca am atras tot mai multe investitii straine. 
 
Toate tarile din regiune ofera cele mai bune conditii pe care UE le permite pentru atragerea de investitori - toate acorda facilitati, toate au oameni bine calificati etc. Eu cred ca Slovacia a oferit ceva ce a facut diferenta: a oferit cel mai bun mediu investitional - a redus taxele pe venituri si taxele pe castigurile corporatiilor…
 
Ati fost primii in regiune care ati introdus taxa unica, model pe care si Romania, ca si alte tari, l-au implementat dupa cativa ani. Ce rezultate a produs in Slovacia aceste reforme?
 
Spre deosebire de Romania, unde ministrul dumneavoastra imi spunea ca nu a reusit sa creasca incasarile la buget, in Slovacia efectul a fost contrar, chiar am reusit, astfel, sa crestem eficienta incasarilor de taxe la buget. Taxa unica a ajutat la cresterea economica si la reducerea saraciei in Slovacia, la reducerea la jumatate a somajului, de la 20% la 10%.
 
Un alt efect al taxei unice a fost nu doar acela ca a crescut veniturilor celor cu salarii mari - a facut si asta, desigur, caci inainte impozitul pe veniturile mari era de 35% -, dar i-a ajutat si pe cei cu venituri foarte mici, pentru ca am introdus un prag salarial sub care nu se plateste nici o taxa. 
 
In 2009, Slovacia a luat curajoasa decizie de la intra in Zona Euro. Regreta acum, in contextul crizei, acest lucru?
 
Sigur ca aderarea la Eurozone aduce cu sine si anumite riscuri. Dar eu cred ca, in continuare, Slovacia profita de pe urma acestei decizii. Avem, de exemplu, o stabilitate a monedei, peste cea a tarilor din zona, pentru importatori si exportatori este, iarasi, un mare avantaj, avem costuri de tranzactionare mai mici, care vin din conversia banilor, mai ales ca relatiile noastre cu tarile din Zona Euro sunt foarte intense.
 
E importanta aderarea la Euro si din punctul de vedere al imaginii, caci Slovacia e vazuta ca o tara capabila sa indeplineasca criteriile dure ale aderarii la euro, pentru oamenii simpli e foarte bine, pentru ca peste tot pe unde ies prin europa pot plati cu moneda tarii lor.
La inceputul anului trecut, un mare invesitor a anuntat ca e pregatit sa investeasca in zona. Dintre cele patru tari de la Visegrad, a ales Slovacia si a spus, explicit, ca singurul criteriu de diferentiere a fost faptul ca Slovacia e in zona Euro. Sunt, desigur, si riscuri, dar aspectele pozitive prevaleaza.
 


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.

Alte articole similare pentru fiecare cuvant
click pe cuvantul dorit


Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Manager de succes - 6 strategii imbatabile".

Consilier Managementul Deseurilor

Descarca Alerter Manager.ro



Cele mai citite stiri




Ultimele comentarii



Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Din fericire, NU scriem despre
cancan, showbiz, lifestyle sau scandal.

Adauga e-mailul tau pentru Stiri din Romania reala, cu informatii zilnice, articole din economie, politic si administrativ.

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic.
Advertisement