Firmele romanesti, mai vulnerabile in fata unei crize economice decat in 2008

Firmele romanesti, mai vulnerabile in fata unei crize economice decat in 2008 criza economicaeconomia romanieicapitalizareprofit

Conform unui studiu realizat de Iancu Guda, presedinte al Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR) si lector al Institutului Bancar Roman (IBR), cresterea duratei medii de colectare a creantelor companiilor, subtierea clasei de mijloc si scaderea gradului de capitalizare a companiilor au marit vulnerabilitatea economiei romanesti, in comparatie cu anul 2008, in cazul aparitiei unei crize financiare.
Mediul de afaceri din Romania este mai vulnerabil in fata unei crize economice globale decat era in urma cu 9 ani. Guda atrage atentia ca datele macroeconomice din prezent seamana cu cele din anul 2008, acestea indicand o crestere economica record alimentata de consum, ceea ce determina adancirea deficitului comercial, un avans al creditarii si o majorare a deficitului fiscal. Contul curent al balantei de plati a inregistrat, dupa primele sase luni din acest an, un deficit de 2,745 miliarde euro, cu 40,2% mai mare decat nivelul inregistrat in aceeasi perioada din 2016, mai ales ca urmare a dezechilibrarii balantei comerciale, potrivit datelor publicate recent de BNR.

Singurele diferente notabile din prezent, in sens negativ, sunt reprezentate de o datorie publica de doua ori mai mare in PIB, o forta de munca mai redusa si scaderea semnificativa a investitiilor publice si a celor straine, considera Guda. In plus, exista o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile in 2008 la 105 zile anul trecut, ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente, a avertizat Guda. ”Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori.

Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”, a declarat Guda in cadrul studiului. Din acest punct de vedere, analistul avertizeaza ca sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile, unde cresterea duratei este de la 131 zile in 2008 la 220 zile in 2016, serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (o crestere de la 108 la 198 zile). Totodata, Guda atrage atentia asupra unei subtieri a paturii de mijloc din Romania si unui grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii.

”Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008”, a declarat Guda, in cadrul studiului.

In plus, companiile din Romania au un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului trecut.

”O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmelor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%)”, a declarat Guda, in cadrul studiului.

Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, in opinia analistului, cand companiile au distribuit dividende de 43 miliarde lei, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015.

”In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino), de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008”, a declarat Guda, in cadrul studiului.