Noua sperietoare a Europei: Deflatia
deflatiebcemario draghizona euro
Exista, la nivel european, o crestere a numarului de apeluri lansate catre Banca Centrala Europeana (BCE) care cer masuri de protectie a fragilei zone euro in fata unui nou pericol: deflatia.
Totodata, exista tot mai multe ingrijorari legate de rata somajului, potrivit
BBC. Datele oficiale arata ca inflatia in zona euro a scazut la 0,7% in ianuarie, fata de 0,8% in decembrie.
Targetul stabilit de BCE este de 2%. Astfel, au inceput sa apara tot mai multe temeri legate de aparitia deflatiei, care ar pune bete in roate iesirii din criza. Somajul in zona euro a ramas neschimbat, 12% in ianuarie.
Potrivit datelor Eurostat, desi a existat o crestere de 1,7% a preturilor la alimente, alcool si tutun, pretul la energie a scazut cu 1,2%. Aceasta scadere este cu atat mai surprinzatoare cu cat mai multi economisti au afirmat ca inflatia va creste in ianuarie.
Deflatia ar afecta serios profiturile companiilor, iar patronii ar fi obligati sa reduca costurile si sa faca restructurari. Spirala este accentuata si de consumatori, care vor amana achizitiile in speranta ca preturile vor scadea si mai mult.
La Davos, sefa FMI, Christine Lagarde, a afirmat ca inflatia din zona euro este sub target, iar riscurile nu trebuie ignorate. Mario Draghi, seful BCE, a recunoscut ca inflatia este mica si, probabil, va ramane asa in urmatorii doi ani.
Totusi, Draghi s-a aratat increzator in capacitatea de revenire a economiei in zona euro si a subliniat faptul ca BCE este gata sa actioneze oricand. Deflatia, daca este persistenta, poate pune mari probleme statelor din zona euro.
Consumatorii vor amana tot mai mult achizitiile, in speranta ca preturile se vor duce si mai mult in jos. Companiile se vor confrunta cu probleme de cash flow, stocurile de marfa vor creste, iar platile vor trebui amanate pentru ca si achizitiile care aduc bani in firma sunt amanate.
Deflatia nu ar fi o mare problema pentru zona euro daca statele nu ar avea datorii mari. Germania, Franta, Italia, Spania, toate au datorii publice care se invart in jurul cifrei de 100% din PIB. Incasari mai mici la companii inseamna, implicit, incasari la buget mai mici.
In acest fel, statele vor avea probleme in a-si plati datoriile si a-si finanta deficitele. Unii ministri de finante chiar si-ar dori o inflatie mai mare, pentru ca astfel, datoriile vor fi mai usor de rambursat. Pe de alta parte, exista ingrijorari legate de somaj.
Numarul somerilor a crescut cu 130.000 in decembrie 2013 fata de decembrie 2012. Astfel, piata muncii ramane anemica, iar somajul in randul tinerilor atinge cote foarte mari in tari precum Spania si Grecia, de aproape 50%.
Aceasta se adauga deja peste tensiunile sociale deja existente si pune o frana serioasa consumului. In acest fel, stagnarea economica ameninta stabilitatea tarilor, iar datoriile statelor cresc tot mai mult.
Draghi nu mai are la dispozitie prea multe optiuni, asa ca cel mai probabil va reduce la 0,25% dobanda minima de referinta a BCE, sustin analistii.
Astfel, bancile si, implicit, companiile, se vor putea imprumuta si mai ieftin si vor putea sa se finanteze mai usor. Marile probleme ale zonei euro, cele structurale, nu vor putea fi insa rezolvate atat de simplu.
Foto: Wikipedia.