Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Aproape toti romanii sustin lupta impotriva economiei gri


Aproape toti romanii sustin lupta impotriva economiei gri
de la 21 Iun. 2017
Aproape toti romanii sustin lupta impotriva economiei gri
Tags: economie gricombatere economie griplata card

92% dintre romani cred ca autoritatile publice trebuie sa conduca eforturile de a combate economia subterana, iar 86% ar sprijini actiunile acestora in combaterea economiei gri.

Datele apar intr-un studiu pe tema constientizarii existentei economiei subterane si a atitudinilor fata de aceasta, realizat de Ipsos la solicitarea Mastercard, in 10 tari din Europa de Est.
 
La nivel regional, peste 80% dintre respondenti se opun economiei subterane si ar incuraja dialogul cu guvernele proprii pentru a actiona concret impotriva acestui fenomen. 
 
Totodata, respondentii si-au aratat disponibilitatea de a-si schimba obiceiurile la cumparaturi, dupa ce si-au dat seama ca platile cu cardul si pastrarea bonurilor fiscale contribuie la combaterea comertului fraudulos. 
 
In aproximativ toate tarile in care s-a desfasurat sondajul, o pondere mare a cetatenilor sunt constienti de existenta economiei subterane, pe care o percep ca pe un fenomen negativ. 
 
Majoritatea respondentilor (69%) inteleg ca economia gri diminueaza fondurile disponibile pentru serviciile publice, precum educatia, sistemul public de sanatate sau infrastructura rutiera. Pentru mai mult de 70% dintre respondenti, ascunderea veniturilor fata de autoritatile fiscale are un impact negativ asupra cresterii economice. 
 
Peste 80% dintre consumatori ar vedea necesara asumarea de catre propriile guverne a unor masuri care sa combata economia subterana si ar incuraja dialogul activ al cetatenilor cu autoritatile. Procentajele celor solidari cu lupta impotriva economiei subterane variaza de la 72%, in Polonia, la 93%, in Bosnia si Herzegovina.
 
Respondentii inteleg ca nefiscalizarea partiala sau totala a unor sume contribuie la cresterea economiei subterane. Cu toate acestea, multi dintre ei nu realizeaza ca propriile obiceiuri de cumparaturi pot face cu adevarat diferenta. Mai mult, nu constientizeaza ca platile cu cardul pot restrictiona semnificativ economia subterana.
 
Numai 37% din totalul respondentilor din regiune au putut identifica plata cu cardul in locul platii cu numerar drept un mijloc prin care ar putea sa fie redusa economia subterana. In Ungaria, cifra a fost de 13%, cel mai scazut procent de informare cu privire la acest aspect din Europa de Est. 
 
Cu toate acestea, imediat ce consumatorii isi dau seama ca propriul lor comportament la cumparaturi poate avea un impact urias, acestia sunt dispusi sa si-l schimbe. 
 
Aproximativ 80% dintre respondentii din totalul esantionului regional sunt dispusi sa efectueze mai des plati electronice (de la 60%, in Slovenia, la 85%, in Romania; 76%, in medie, in regiunea Europei de Est), fiind constienti ca tranzactiile electronice inregistrate contribuie la diminuarea economiei subterane. Aceiasi respondenti sunt mai dispusi sa-si pastreze bonurile fiscale, cand fac o tranzactie (71%, in Republica Ceha; 94%, in Bulgaria; 86%, in medie, in regiune).
 
Studiul s-a desfasurat in Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia si Romania. 
 
In 9 dintre cele 10 tari, studiul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online, pe o grupa de varsta reprezentativa cuprinsa intre 15 si 64 de ani, pe un esantion de 800 de respondenti. 
 
Exceptie a facut Bosnia-Hertegovina, unde studiul a fost de tip omnibus si a fost realizat pe un grup de 1.000 de persoane. Cercetarea avut loc in februarie 2017. Studiul, comandat de Mastercard, a fost coordonat de Ipsos.

Senior Editor Manager.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016