Banca Nationala a Romaniei a majorat rata dobanzii de politica monetara la 2%

Banca Nationala a Romaniei a majorat rata dobanzii de politica monetara la 2% crestere dobanda bnrdobanda politica monetaradobanda facilitate depozit

In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2% pe an de la 1,75%, incepand cu data de 9 ianuarie 2018.
Nivelul de 1,75% a fost stabilit, initial, de BNR, in data de 7 mai 2015. Dobanda de 2% nu a mai fost atinsa din 1 aprilie 2015, cand a fost redusa de la 2,25%.

De asemenea, astazi, Banca Nationala a mai decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobanzii aferente facilitatii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an, incepand cu data de 9 ianuarie 2018.
 
Totodata, banca a stabilit pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Rata dobanzii de politica monetara reprezinta rata dobanzii utilizata pentru principalele operatiuni de piata monetara ale BNR.
 
Actualmente, acestea sunt operatiunile repo pe termen de o saptamana, derulate prin licitatie la rata fixa de dobanda.
 
Ratele dobanzilor aferente facilitatilor permanente acordate de catre BNR (facilitatea de depozit si facilitatea de credit) formeaza un coridor simetric in raport cu rata dobanzii de politica monetara.

BNR a explicat ca rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca in primele doua luni ale trimestrului IV 2017, urcand in octombrie la 2,63 la suta, de la 1,77 la suta in septembrie, si la 3,23 la suta in noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variatie al tintei, dar mai mare decat cel prognozat.
 
Cresterea preturilor bunurilor si serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerala, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflatiei. Evolutia a fost determinata, cu precadere, de factorii de natura ofertei, principala influenta apartinand preturilor administrate, ca urmare a cresterii tarifului energiei electrice, precum si pretului combustibilului, in contextul majorarii accizei la carburanti si a cotatiilor internationale ale petrolului.
 
Aportul componentei CORE2 ajustat a fost de asemenea important, in conditiile in care rata anuala a acesteia a avansat rapid, de la 1,82 la suta in septembrie la 1,95 la suta in octombrie si la 2,3 la suta in noiembrie. Pe langa influentele externe manifestate pe segmentul produselor alimentare procesate, accelerarea inflatiei de baza a reflectat presiunile inflationiste decurgand din pozitia ciclica a economiei si din dinamica costurilor salariale unitare, precum si efectele comportamentului cursului de schimb al leului.
 
Rata medie anuala a inflatiei IPC si-a consolidat valoarea pozitiva pana la 1,0 la suta in noiembrie 2017 (0,7 la suta in octombrie), de la 0,4 la suta in luna septembrie; calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum, media anuala a crescut la 0,9 la suta in noiembrie 2017 (0,6 la suta in octombrie), de la 0,5 la suta in luna septembrie.
 
Cresterea economica in trimestrul III 2017 a continuat sa se accelereze semnificativ, peste asteptari. Dinamica anuala a PIB real a atins nivelul de 8,8 la suta (de la 6,1 la suta in trimestrul anterior). Determinantul acestei evolutii l-a constituit consumul gospodariilor populatiei (8,2 puncte procentuale), a carui dinamica anuala a crescut considerabil, pana la 12,3 la suta, de la 7,3 la suta in trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit – pentru prima data in ultimele sase trimestre – formarii brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a carui dinamica anuala a atins 8,8 la suta.
 
Contributia exportului net la evolutia PIB si-a dublat valoarea negativa (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerarii mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri si servicii in raport cu cea a importurilor; un aport negativ a fost adus si de variatia stocurilor (-0,7 puncte procentuale).
 
Din perspectiva ofertei, cresterea PIB a avut o sustinere cvasigenerala. Sectorul tertiar a continuat sa aiba cea mai importanta contributie, urmat de agricultura, care a consemnat cel mai inalt nivel de crestere din ultimii patru ani.
 
Datele statistice aferente lunii octombrie 2017 releva accentuarea tendintei ascendente a productiei industriale inregistrate de-a lungul intregului an si mentinerea ritmurilor inalte de crestere a activitatii din comert si servicii, pe fondul prelungirii conditiilor stimulative inregistrate pe piata muncii si la nivelul politicii veniturilor. Deficitul comercial si-a continuat evolutia nefavorabila, cumuland in primele 10 luni 9,4 miliarde euro, valoare superioara celei corespunzatoare intregului an 2016.

In trimestrul IV 2017, conditiile monetare reale si-au atenuat usor caracterul acomodativ (in conditiile cresterii semnificative a cotatiilor relevante ale pietei monetare interbancare).
 
Creditul acordat sectorului privat si-a incetinit doar marginal ritmul anual de crestere in primele doua luni ale aceluiasi trimestru (6,8 la suta in noiembrie), dinamica sa fiind sustinuta in principal de componenta in lei si de segmentul populatiei. Ponderea creditului in lei s-a majorat pana la 61,8 la suta in total credit, evolutie care certifica si asigura o mai buna transmisie a politicii monetare.
 
Cele mai recente evaluari releva perspectiva continuarii cresterii ratei anuale a inflatiei in lunile urmatoare determinata in principal de factori de natura ofertei, precum si de presiunile in crestere ale factorilor fundamentali, care se suprapun in primele luni din 2018 efectelor de baza inflationiste asociate reducerilor si eliminarilor de impozite indirecte si scaderilor de preturi administrate.
 
Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei provin in principal din conduita politicii fiscale si a celei de venituri, volatilitatea pretului international al petrolului si ritmul expansiunii economice a zonei euro si pe plan global, inclusiv in conditiile unei normalizari lente a politicilor monetare ale bancilor centrale majore.
 
Pe baza acestor evaluari, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,00 la suta pe an de la 1,75 la suta pe an; totodata, a decis majorarea la 1,00 la suta pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si cresterea ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,00 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
 
Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si progresul reformelor structurale sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.
 
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international, fiind pregatita sa utilizeze toate instrumentele de care dispune.
 
Potrivit hotararii CA al BNR, sinteza (minuta) deliberarilor privind adoptarea deciziei de politica monetara in cadrul sedintei de astazi va fi publicata pe website-ul BNR in data de 15 ianuarie 2018, la ora 15.00.
 
Conform calendarului anuntat, urmatoarea sedinta CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc pe 7 februarie 2018, cand va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflatiei.