BNR, scutul perfect in cazul clauzelor abuzive

BNR, scutul perfect in cazul clauzelor abuzive bnrbancisistem bancardeponentirestante

Dupa Ordonanta 50/2010, care desi era menita sa ii ajute pe clientii ce au clauze abuzive in contracte, a fost "mutilata" in asa fel incat sa sprijine tot bancile, acum s-a aprins o noua discutie. Tema este cea a falimentului personal. Si de data aceasta bancile nu sunt multumite, iar Banca Nationala sare sa le faca jocul, asa cum a facut-o in ultimii ani.
Banca centrala pare ca a fost constienta de toate neregulile care s-au intamplat in sistemul bancar, dar acum nu prea vrea sa le corecteze pentru ca, de fapt, asta ar insemna ca si-ar recunoaste vina.
 
“Posibil ca si debitorii, cei care au luat credite, in anumite cazuri sa aiba dreptate, dar foarte important este sa stii ca, daca ai 200.000-300.000-400.000 debitori care urmaresc cu ajutorul avocatilor anumite usurari in ceea ce priveste creditele sa stii ca pe partea cealalta ai 6-7 milioane de depozitari”, spunea Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, intr-o declaratie recenta, citata de Agerpres.
 
In urma cu doi - trei ani, cand a aparut Ordonanta 50/2010, bancile trambitau ca ele nu sunt societati de binefacere. Perfect de acord! Dar cum sunt agenti economici, asta inseamna ca sunt supuse unor riscuri indiferent de afacerea pe care o conduc. Ei bine, bancile din Romania se cred intangibile, pentru ca au in spate cel mai mare scut, BNR-ul. Daca nu esti societate de binefacere, prin definitie, nici nu esti in cealalta extrema, adica ai un profit asigurat. Daca romanii stau prost la capitolul educatie financiara nu inseamna ca suntem prosti, in general. Pentru cei care nu-si mai pot plati ratele, nu trebuie sa plateasca cei care isi respecta contractele. Bancile au o afacere si daca asta merge prost, sa vina cu bani de acasa pentru a o sustine, daca nu, sa vina altii mai buni!
 
Nu trebuie sa plateasca deponentii care si-au pus increderea in creditori, trebuie sa plateasca actionarii care au vrut banii din aceasta afacere si, evident, bancile pentru ca ele cand au dat “credite cu buletinul” si-au asumat acest risc. Cand dai bani in schimbul a cateva copii dupa niste hartii, atunci iti meriti soarta. Dupa ce ai raportat, ani de zile, catre banca mama, cele mai mari profituri din grup, pe care le-ai facut trecand granitele legii, atunci, acum este timpul sa platesti! Partenerii bancilor, deponentii sau clientii bun-platnici, nu trebuie sa plateasca pentru lacomia bancilor. Daca sistemul a fost cladit pe piloni subrezi, atunci sa vina actionarii sa-l consolideze!  
 
BNR a permis tuturor clauzelor abuzive sa intre, in piata, prin aprobarea regulilor de creditare. Nu cred ca vreo banca din Romania a facut afaceri de capul ei, fara ca arbitrul acestui sistem sa stie. Daca este asa, atunci BNR are oameni foarte incompetenti pe care ii ascunde. Ce face banca centrala acum cu bancile comerciale este echivalentul unei situatii foarte cunoscute: avem infractorul dar nu-l pedepsim pentru ca este bolnav. Stia de aceste nereguli pe care le faceau bancile inca de cand a inceput creditarea puternica.
 
Nu este posibil sa spui ca acele contracte erau negociabile, in conditiile in care autoritatile competente au demonstrat ca erau contracte tipizate, adica la fel pentru toata lumea. Singurii jucatori care pot spune ca au putere de negociere sunt companiile mari. Atat!
 
Romanii au dreptul la falimentul personal asa cum au si restul europenilor. Sau poate noi nu suntem europeni, suntem cetateni de mana a doua in ochii bancilor si ai BNR-ului. Daca banca centrala este constienta ca bancile ar putea pierde 1,1 miliarde de euro din cauza eliminarii clauzelor abuzive din toate contractele, atunci BNR ar trebui sa faca ceva pentru a-i proteja pe deponenti nu pentru a permite bancile sa le ia din bani. Cel mai simplu, acestea sa isi consolideze capitalul.
 
In momentul de fata, sunt peste 715.000 de persoane care au restante la banci. Datoriile mai mari de 90 de zile au ajuns la peste 7,15 miliarde de lei. Aceste cifre vor mai creste si in lunile urmatoare, iar bancile nu ar trebui sa incerce sa isi recupereze acesti bani din alte surse decat din banii lor.
 
Isarescu scoate acum sperietoarea si spune ca daca au fost dificultati cu 60-70 de persoane care aveau peste 100.000 de euro la Bank of Cyprus, imaginati-va ce ar fi in cazul unei banci cu mai multi clienti. Nu ar trebui sa se ajunga la clienti, totul se opreste la banci. Daca bancile taxeaza prostia clientilor care au semnat contracte, atunci ele ar trebui sa fie taxate pentru prostia de a da bani oricui.
 
In lacomia de a da credite, bancile acceptau conditii minime, precum acele minim 3 luni la ultimul loc de munca pentru a putea lua credit cand, de fapt, ar fi trebuit sa fie minim un an. Daca aceasta singura conditie se impunea acum ar fi avut portofolii mult mai solide si clienti mai seriosi. 

Dupa ce au inceput sa creasca mai consistent datoriile catre banci, BNR spunea, prin diferitele sale voci, ca a avertizat populatia sa nu ia credite in alta moneda decat in cea in care primesc salariul, dar cu toate acestea regulile pentru restrangerea creditarii in euro au venit la cativa ani buni dupa grosul imprumuturilor, adica mult dupa ce bancile isi umplusera portofoliile cu credite.  

Intradevar, cu falimentul personal vine si o serie de inconveniente, dar bancilor nu le convine pentru ca s-au obisnuit sa scape nepedepsite. Ei bine, si zeii mor!