Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

BNR vrea sa mai taie din avantul IFN


BNR vrea sa mai taie din avantul IFN
de la 09 Aug. 2017
BNR vrea sa mai taie din avantul IFN
Tags: regulament ifnschimbari regulament ifnbnr

Banca Nationala a Romaniei (BNR) vrea sa schimbe Regulamentul privind institutiile financiare nebancare (IFN).


BNR argumenteaza ca sectorul IFN reprezinta un canal de finantare pentru economia reala, alternativ celei bancare, deosebit de activ. Valoarea imprumuturilor intermediate de catre creditorii nebancari, in 2016, a fost cu aproximativ 13% mai ridicata decat in 2015.
 
BNR a constatat adoptarea de catre creditorii-institutii financiare nebancare din Romania a unor modele de afaceri bazate pe furnizarea de produse de creditare pe termene scurte, de valori relativ reduse, accesate cu preponderenta de segmente ale populatiei care au deja dificultati in gestionarea obligatiilor de plata curente.
 
Evolutia acestei categorii distincte de creditori impune reactii ale autoritatilor, potrivit competentelor specifice. Din perspectiva atributiilor legale ale bancii centrale, prezinta relevanta asigurarea premiselor desfasurarii de catre institutii financiare nebancare din Romania a activitatii de creditare in conformitate cu regulile unei practici prudente si sanatoase, ca parte a obiectivului de mentinere a stabilitatii financiare.
 
Ca atare, in baza competentelor sale legale, BNR poate interveni prin reconfigurarea regimului prudential aplicabil sectorului institutiilor financiare nebancare astfel incat sa surprinda riscurile generate de evolutiile pietei.
 
Caracteristici ale modelului de creditare pe termen scurt, precum adresabilitatea, circumscrisa unui segment de clientela cu venituri majoritar sub medie, imprima activitatii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidentiat si prin costurile mari pe care trebuie sa le suporte aceasta categorie vulnerabila de debitori si, implicit, potential de a induce riscuri la adresa stabilitatii financiare.
 
Din perspectiva canalului direct (dimensiunea sectorului, existenta de entitati avand importanta sistemica etc.), sectorul IFN nu are o importanta sistemica. Cu toate acestea, se poate manifesta fenomenul de indatorare excesiva a populatiei care poate induce efecte sistemice din directia sectorului IFN. In acest sens, practicarea unor costuri de finantare ridicate (rate de dobanda si comisioane), in special in cazul produselor de microcreditare sau credite de consum adresate populatiei, promoveaza un model de afaceri volatil, cu rate de neperformanta ridicate care creeaza totodata o perceptie negativa asupra intregului sector al institutiilor financiare nebancare.
 
De asemenea, lipsa datelor statistice privind indatorarea reala a clientilor sectorului IFN poate ridica probleme semnificative din perspectiva analizelor de stabilitate financiara.
 
Actualele prevederi ale reglementarii secundare in domeniul institutiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate si, ca o consecinta, probabilitatea de inscriere a creditorilor in Registrul special (si intrarea, astfel, in aria de supraveghere a bancii centrale) este minima.
 
Ca atare, se impune modificarea reglementarilor mentionate, atat pentru a elimina arbitrajul de reglementare, cat si pentru a adresa problematica potentialelor efecte sistemice ce pot surveni, respectiv a crea premisele operationalizarii instrumentarului de care dispune, potrivit legii, Banca Nationala a Romaniei pentru a interveni in sensul consolidarii regimului prudential aplicabil sectorului, astfel incat sa reflecte in mod corespunzator riscurile specifice.
 
Solutia de reglementare identificata vizeaza, de asemenea, suplimentar recalibrarii criteriilor de inscriere in Registrul special, cresterea cerintei de fonduri proprii, proportional cu riscurile specifice activitatii derulate.
 
Prezentul proiect de regulament prevede doua noi criterii, suplimentare celor actuale, la indeplinirea carora IFN sunt inscrise in Registrul special si sunt supuse supravegherii prudentiale a BNR:
 
- volumul creditelor nou acordate intr-o perioada de timp, indiferent de faptul ca acestea nu se mai regasesc in soldul IFN la data raportarii (fiind deja rambursate de debitori ori cesionate) - indicator ce releva dimensiunea reala a activitatii IFN;
 
- nivelul mediu al costurilor suportate de debitori (reprezentat de nivelul dobanzii anuale efective - DAE) practicat - indicator ce releva, prin legatura de cauzalitate dintre pret si risc,o posibila asumare de riscuri excesive de catre IFN.
 
BNR vrea si cerinte de capital suplimentare, de 10 ori mai mari decat cerintele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobanda peste nivelurile de 200% DAE, la creditele in lei, luate pentru cel mult 15 zile; 100%, pentru cele cu scadenta intre 16 - 90 zile si 10 ori rata lombard a BNR pentru imprumuturile luate pe o perioada mai mare de 90 de zile.
 
In cazul creditelor in valuta, BNR mentioneaza o rata DAE de 133%, pentru creditele luate pe cel mult 15 zile; 67%, pentru cele luate pe 16-90 zile, si de 6,7 ori rata lombard, pentru scadente mai mari de 90 de zile.
 
La fiecare 100 lei imprumutati si la o rata a DAE peste pragurile mentionate, IFN trebuie sa asigure un capital de 67 de lei.
 
Regulamentul se va aplica de la 1 octombrie 2017, iar in ceea ce priveste creditele cu dobanzi ridicate, noile cerinte au in vedere doar creditele acordate incepand cu acea data. Regulamentul nu se va aplica retroactiv.
 
BNR arata ca, pentru prima data din 2011, ponderea creditarii IFN in total creditare a depasit 10% si este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la finele lunii martie 2017 reprezinta 10,3% din total credit din economie (banci + IFN) si este cu 21,8% mai mare decat in martie 2015. Ponderea creditelor IFN in creditele bancare a fost, la sfarsitul lunii martie 2017, de 11,5%, fata de 10%, in 2015.
 
De asemenea, in 2016, ritmul de crestere al creditelor IFN a depasit ritmul de crestere al PIB, in timp ce ritmul de crestere al creditelor acordate de catre banci a fost mai mic decat cresterea PIB.
 
Totodata, ponderea creditarii IFN in total credite acordate companiilor a ajuns la 15,6%, in martie 2017, in crestere cu 21% fata de martie 2015, iar, ponderea creditarii IFN in total credite de consum acordate populatiei a fost de 5,3%, in martie 2017, in crestere cu 25% fata de martie 2015.
 
BNR adauga ca o intarire a reglementarilor este necesara, avand in vedere depasirea unei mase critice a creditarii IFN in total creditare, mai ales pe fondul dezintermedierii bancare.
 
Conform BNR, sectorul IFN vizat de proiectul de regulament are un specific aparte din punct de vedere al creditarii. Acesta acorda preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt catre segmente ale populatiei care au deja dificultati in gestionarea obligatiilor de plata curente. Acest specific explica ratele mai mari de dobanda (DAE) practicate fata de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate si acordate, preponderent, pe termen mediu si lung.
 
Valoarea medie a unui credit acordat de IFN catre populatie este de aproximativ 3.300 de lei, in timp ce valoarea medie a unui credit bancar catre populatie este de aproximativ 20.400 de lei.
 
BNR avertizeaza ca nivelul ridicat al creditarii IFN si ratele foarte mari de dobanda practicate arata un model de afaceri cu riscuri ridicate. Clientela este preponderent reprezentata de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprima activitatii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidentiat si prin costurile mari pe care trebuie sa le suporte aceasta categorie vulnerabila de debitori. Acest lucru conduce implicit la potentiale riscuri la adresa stabilitatii financiare.
 
Totodata, se observa necesitatea imbunatatirii raportarilor privind indatorarea populatiei, in scopul analizelor de stabilitate financiara.
 
Aceste modele de creditare sunt utilizate pe palierul creditului de consum si se intalnesc si la nivel european, autoritatile care detin competente de protectia consumatorului intervenind, prin lege, in unele state membre chiar prin instituirea unor plafoane pentru costul maxim suportat de debitor.
 
Aceste plafoane pot ajunge la valori relativ ridicate (200%, in Slovacia; 453%, in Slovenia, sau 0,8% pe zi, in Marea Britanie).
 
Polonia a adoptat limite asupra ratei DAE practicate de IFN. Metodologia poloneza are in vedere limitarea directa a costurilor creditelor prin plafonarea fiecarui element component al creditului (dobanda si costurile nondobanda).
 
In aceste circumstante, pentru scadente reduse (de pana la o luna de zile), plafoanele DAE, in Polonia, pot fi foarte ridicate, situandu-se peste nivelul de o mie la suta (in ipoteza unei singure plati).
 
Din perspectiva atributiilor legale ale bancii centrale, este necesara asigurarea premiselor desfasurarii de catre IFN din Romania a activitatii de creditare in conformitate cu regulile unei practici prudente si sanatoase, ca parte a obiectivului de mentinere a stabilitatii financiare.
 
IFN, spre deosebire de banci, nu atrag depozite, insa, conform legislatiei, se afla sub supravegherea sau monitorizarea BNR inca din anul 2006. BNR supravegheaza prudential IFN din Registrul special, si monitorizeaza IFN din Registrul general, altele decat cele care se regasesc si in Registrul special. Ca urmare, BNR a aplicat in perioada 2008-2016, 298 de avertismente si 120 de amenzi IFN care nu s-au conformat cerintelor impuse de legislatia administrata de banca centrala
 
Cu toate acestea, actualele prevederi ale reglementarii secundare in domeniul institutiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate.
 
Ca atare, se impune modificarea reglementarilor mentionate astfel incat Banca Nationala a Romaniei sa poata interveni in sensul consolidarii regimului prudential aplicabil IFN pentru a surprinde riscurile generate de evolutiile pietei, arata BNR.

Senior Editor Manager.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 2 voturi.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016