Ghid de lupta cu inflatia moderata
masuri antiinflatielupta preturisfaturi inflatielupta inflatie
Chiar de ValentineĂ¢â‚¬â„¢s Day, datele despre inflatia record pentru ultimii cinci ani s-au contopit cu cele despre cresterea economica a Romaniei in 2017. In ciuda zilei in care au fost anuntate de catre INS, intre cele doua seturi de date nu prea este multa dragoste.
Nu numai ca, asa cum se intampla de obicei, avansul de 7% al PIB nu se transmite in buzunarele cetatenilor, ci aceste buzunare sunt amenintate de importante cresteri de preturi.
Deja, in prima luna din 2018, rata anuala a
inflatiei a urcat cu 4,3%, de la 3,3%, in decembrie 2017. Alimentele s-au scumpit cu 3,79%, marfurile nealimentare cu 6,23%, serviciile cu 0,9%, in comparatie cu ianuarie 2017. De asemenea, in ianuarie 2018, fata de decembrie 2017, fructele proaspete s-au scumpit cu 3,10%; legumele, conservele din legume, precum si citricele cu 2,58%, fasolea boabe cu 1,58%, cartofii cu 1,32%.
In cazul marfurilor nealimentare, gazele s-au scumpit cu 3,79%, in ianuarie 2018, fata de decembrie 2017, energia electrica si energia termica au fost mai costisitoare cu 2,30%, respectiv 2,14%.
In Romania, gura lumii in loc sa infiereze risipia, infiereaza cumpatarea pe care o confunda cu zgarcenia, cand, in primul rand, proasta administrare a banului public si a celui personal este cea care ne saraceste.
Inflatie sau nu, cine vrea sa opreasca scurgerea banilor printre degete, ar fi nimerit sa tina seama de doua principii foarte simple: cea mai buna modalitate de a face bani este sa incetezi sa-i mai pierzi si suntem prea saraci pentru a ne permite lucruri ieftine.
Matematic vorbind, este mai putin costisitor sa cumperi un produs durabil, de calitate, o data la cativa ani, decat un produs ieftin si de slaba calitate, in fiecare an.
Acestea fiind zise, iata cateva
sfaturi pentru a compensa macar partial cresterea moderata a preturilor:
1. Nu mai cumparati euro! Oricum, o faceti indirect...
Cand
cursul euro creste, iar anticipatiile inflationiste (formulate, acum, in mod oficial, de Banca Nationala a Romaniei) sunt mari, tendinta este de a cumpara euro tocmai pentru a ne proteja economiile…
In baza acestui rationament, este de ajuns ca 10.000 de romani sa cumpere 10.000 de euro si s-a facut suta de milioane, pe langa cei care cumpara valuta pentru a-si plati ratele, masinile, apartamentele, nemaivorbind de speculatorii pe curs sau de societatile comerciale care cumpara valuta pentru a-si plati importurile.
La randul nostru, cumparand “en detail” aceste produse importate, care, in 2017, au dus
deficitul comercial al Romaniei la un miliard de euro pe luna, cumparam, indirect, euro. Macar sa nu o mai facem direct, majorand cererea interna pentru aceasta moneda deja foarte scumpa.
2. Mergeti mai putin sau deloc cu masina!
Acum cativa ani, revoltati de scumpirea accentuata a combustibililor, mai multi soferi s-au gandit sa protesteze platind benzina sau motorina cu foarte mult maruntis. Nu au facut decat sa ingreuneze munca lucratorilor din benzinarii. Cat timp “protestatarii” au platit pretul cerut, inseamna ca au fost de acord cu acesta!
O masura eficienta, desigur, cand nu esti firma de transport marfa, este sa renunti partial sau total sa mai consumi carburant. Indiferent de ce anume cumparam, a plati pretul cerut de un comerciant pentru ceva inseamna a fi de acord cu cat ti se cere. Poti vocifera pana nu mai poti! Ai scos banii din buzunar, ai fost de acord!
Daca este musai sa va urcati la volan, atunci, in primul rand, goliti portbagajul de lucrurile inutile.
In al doilea rand, imbracati-va adecvat! Daca stati in masina in tricou cu maneca scurta, asta costa, in timp, mai mult decat un pulover sau/si o haina calduroase pe care le platiti o singura data, pe cand carburantul este ars in fiecare secunda in care este pornita incalzirea. In mare parte a tarii si in mare parte a acestei ierni, vremea a fost blanda (chiar si de Boboteaza). Atunci, de ce sa incalziti masina ca si cand ar fi mereu celebrul ger?
In al treilea rand, pentru a reduce consumul de combustibil, ajuta renuntarea la accelerari si franari bruste. De ce sa “o calci”, cand se vede de la o posta semaforul pe rosu sau traficul semi-blocat? Pe langa consumul mai mare, acest “stil” de condus presupune si cresterea inutila a uzurii masinii si a riscului de coliziune.
3. Incalziti-va mai mult cu haine si mai putin cu gaze sau energie electrica!
Sfatul cu imbracatul adecvat este valabil si in casa. Daca ati investit, in mod real, in locuinta, inseamna ca ati izolat-o termic. Atunci, de ce sa o mai incalziti iarna, la temperaturi la care, vara, porniti instalatia de aer conditionat? Dupa cum ati vazut mai sus, gazele s-au scumpit cu 3,79%, in numai o luna, iar energia electrica si energia termica au fost mai costisitoare cu 2,30%, respectiv 2,14%.
4. Puteti face stocuri de produse neperisabile
Pentru a va proteja puterea de cumparare, valoarea leilor de care dispuneti, puteti cumpara mai multe produse neperisabile sau mai greu perisabile pe care stiti ca, in cele din urma, le veti folosi si despre care stiti, ca in cele din urma, se vor scumpi. De exemplu, puteti face stocuri de sapun, hartie igienica, detergent, deodorante, tigarete, ceai, cafea. Daca multe dintre acestea sunt produse in Romania, cu atat mai bine.
5. Nu dispretuiti maruntisul!
Un magazin bine administrat isi calculeaza la centima costurile. De ce nu ar face-o si consumatorul final? Mai mult ca sigur, un casier (care se plange de salariul sau mic si de volumul sau mare de munca), va casca ochii cat portofelul cand un client ii va cere si va lua tot restul, tot maruntisul de la casa de marcat. Treaba lui! Daca adunati tot maruntisul de care va lipsiti in mod voluntar, de fiecare data cand cumparati ceva, adica foarte des, s-ar putea sa constatati ca valoarea cumulata a acestuia acopera partial sau total majorarile de preturi ale produselor alimentare de care ne plangem acum. Daca ati cumparat un baton de
ciocolata cu 1,85 lei si va lipsiti de cei 15 bani rest, ei reprezinta peste 8% din pretul produsului...
6. Reciclati (orice ar insemna asta)!
Ca va transformati niste haine, electrocasnice, rachete de bedminton sau de tenis pe care se pune praful, in bani, sau ca duceti ambalajele de hartie si sticlele de plastic la centrele de reciclare, in timp, acelasi “maruntis” obtinut va compensa macar partial cresterile de pret.
7. Puteti renunta la unele produse alimentare
Asa cum arata statistica, unele produse alimentare s-au scumpit. Daca pretul untului, de exemplu, se dubleaza, este o ocazie buna sa consumati mai putin sau deloc. La urma, urmei, nu este un aliment indispensabil si aveti ocazia sa nu acumulati kilograme. Daca mai multi consumatori spre toti ar refuza sa cumpere unt sau orice alt produs la un pret care li se pare mare, nu peste mult timp, producatorul si comerciantul vor vedea ca nu se vinde si vor reduce preturile.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
