HSBC: yuanul ar putea deveni deplin convertibil in 2-3 ani

Hongkong and Shanghai Banking Corporation (HSBC), unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din lume estimeaza ca yuanul chinezesc va depasi euro in comertul mondial, dominat de tranzactiile in dolari, devenind astfel cea de-a doua valuta mondiala.
 
Influenta yuanului a crescut in ultimii ani, mai mult de 10.000 de institutii finaciare realizand afaceri in yuani. Desi cresterea este evidenta, economistii de la HSBC sunt de parere ca moneda chineza are inca un mare potential de crestere.
 
In 2010, yuanul era folosit in doar 3% din schimburile comerciale ale Chinei, iar daca astazi a ajuns la 18%, pentru 2015 se prevede o crestere de pana la 30%.
 
Mai mult decat atat, cu o economie pe cale sa o depaseasca pe cea a SUA, China isi promoveaza moneda nationala ca pe o alternativa la dolarul american, care este moneda dominanta in comertul mondial din 1944, de la conferinta de la Bretton Woods, unde au fost stabilite reguli clare pentru relatiile comerciale si financiare intre statele puternic industrializate ale acelei perioade. Acordul de la Bretton Woods a fost primul exemplu de acord monetar complet negociat, destinat sa reglementeze relatiile monetare intre state  independente.
  
In prezent, yuanul este una dintre monedele de rezerva pentru unele banci centrale, in ciuda restrictiilor privind investitiile in monede neconvertibile.
 
Interesul pentru active in yuani vine din diferite regiuni ale lumii, atat Europa cat si Africa fiind interesate de moneda asiatica. Unele banci centrale si-au stabilit obiective oficiale de a constitui rezerve in yuani. De exemplu, in luna ianuarie, Banca Centrală din Nigeria a anuntat ca va isi va creste rezervele in yuani de la 2% la 7%.

Una dintre prioritatile de top ale Beijingului este libera convertibilitate a monedei nationale. Conform unui raport oficial al sedintei Biroului Politic al PCC din noiembrie anul trecut, Beijingul „va forta deschiderea pietei de capital in ambele sensuri, pentru a creste covertibilitatea capitalului transfrontalier si a gestiona mai bine datoria externa”.