Piata obligatiunilor, roata de rezerva pentru mai multe tari din Asia, Europa Centrala si America Latina

Piata obligatiunilor, roata de rezerva pentru mai multe tari din Asia, Europa Centrala si America Latina finantare companiipiata obligatiuniimprumuturi companii

De la inceputul anilor 2000, datoria corporativa in tarile emergente a crescut constant, cu o accelerare semnificativa de la criza din 2008.
Valoarea a crescut de patru ori intre 2008 si 2017, corespunzand unei cresteri de aproape 25 de puncte procentuale in PIB, potrivit unei analize Coface.
 
Asia emergenta este regiunea cea mai vizata de datoria  corporativa (133% din PIB, in 2016), in mare parte cauzata de China.
 
Creditul bancar, in special cel acordat de bancile interne, ramane sursa de finantare preferata de companii, dar evolutia pietei de obligatiuni in tarile emergente creste intr-un ritm mai rapid. Procentul obligatiunilor in datoria corporativa a crescut de la 14%, in 2008, la 20%, in 2016.
 
Benefica la nivel global pentru companii si persoane fizice deopotriva, diversificarea sursei de finantare ii reduce costul, crescand capacitatea imprumuturilor, in cazul companiilor mici, si incurajeaza investitiile.
 
Cu toate acestea, pietele de obligatiuni nu ofera niciun spatiu de respiro companiilor in perioade cu perturbari extrem de violente.
In perioadele de contractie a creditului bancar, cum a fost cazul in tarile emergente in timpul crizei dintre anii 2008-2009, apoi in 2015 si 2016, finantarea sub forma de obligatiuni poate oferi companiilor un anumit spatiu de respiro.
 
Pe baza unei analize a cresterii pietei de obligatiuni in perioadele de contractie a creditului bancar in sectorul non-financiar din 18 tari, economistii Coface au identificat trei grupuri de tari emergente.
 
Primul grup: piata interna a obligatiunilor si-a indeplinit rolul de roata de rezerva pentru companii din Thailanda, Indonezia, Polonia, Republica Ceha, Ungaria si Argentina. Cresterea pietei obligatiunilor nu a fost negativa cand creditul bancar a cazut; cresterea emisiunii de obligatiuni a fost mai rapida, iar procentul datoriei restante pe piata interna este majoritar (peste 60% pentru Republica Ceha si 86% pentru Thailanda).
 
Al doilea grup: cele mai scazute niveluri de finantare bancara au fost compensate de emisiunea de obligatiuni pe pietele internationale dinamice in Chile, Columbia, Mexic si Turcia.
 
Spre deosebire de primul grup, aceasta este deasupra tuturor obligatiunilor emise pe pietele internationale care au fost utilizate ca roata de rezerva, cu toate riscurile existente (risc crescut legat de cursul de schimb in cazul emisiunilor de obligatiuni in valuta straina).
 
Al treilea grup: nu exista alternativa la creditul bancar in Africa de Sud, Brazilia, Malaezia si Rusia. Intrucat valoarea in scadere a materiilor prime a fost tradusa in aceste tari emergente principale printr-o contractie a activitatii economice, imprumutul sub forma de obligatiuni din partea companiilor a mentinut o dinamica prociclica, iar cererea de obligatiuni din partea investitorilor a scazut. Piata obligatiunilor nu este de niciun sprijin atunci cand socul economic este deosebit de violent, in ciuda existentei unor piete lichide relativ mari.
 
Nu in ultimul rand, in China si India nu s-a inregistrat recent nicio contractie a creditului si, in consecinta, nu a fost posibila analiza acestui efect de roata de rezerva.