Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Pragul de 50.000 de euro anuleaza beneficiile legii cash-back


Pragul de 50.000 de euro anuleaza beneficiile legii cash-back
de la 13 Iun. 2018
Pragul de 50.000 de euro anuleaza beneficiile legii cash-back
Tags: prag lege cashbacklege cashbackmastercard

Comisia pentru buget, finante si banci din cadrul Camerei Deputatilor a votat, marti, cresterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comerciantilor care trebuie sa permita plata cu cardul.


Mastercard, care a fost inca de la inceput si este un sustinator al legii cash-back, considera ca majorarea pragului pana la 50.000 de
euro elimina principalul efect benefic al legii, si anume incluziunea financiara in mediul rural.
 
Potrivit lui Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard Romania, in primul rand, vorbim despre modificarea unei legi adoptate in unanimitate de Parlament, prin initierea proiectului de modificare, la nici trei luni de la intrarea ei in vigoare.

De asemenea, nu au fost multe cazuri cand o masura adoptata de catre autoritati sa fie data drept exemplu de bune practici pe plan extern, cum s-a intamplat in cazul acestei legi. 
 
Tari precum Franta, Germania si Marea Britanie iau in considerare adoptarea unor masuri similare pe modelul celei din Romania, iar Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare indica legea cash-back drept exemplu de bune practici si studiu de caz.
 
Vladimirescu mai arata ca ridicarea pragului la 50.000 de euro anuleaza impactul benefic al legii, in contextul in care doar 17% dintre comerciantii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 de euro, in timp ce 10% au cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 50.000 si 100.000 euro pe an.
 
Prin masura adoptata in cadrul Comisiei pentru buget, finante si banci a Camerei Deputatilor, impactul legii se reduce semnificativ. 
 
73% din totalul comerciantilor autorizati - potrivit datelor furnizate de catre ANAF - nu vor fi obligati sa accepte plati prin intermediul cardurilor.
 
Totodata, majorarea cifrei de afaceri anuala la 50.000 de euro va adanci decalajul economic, social si tehnologic intre polii de dezvoltare (cele cateva mari orase din Romania), micul urban si mediul rural.
 
In acelasi timp, conform lui Vladimirescu, utilizatorii de carduri din mediul rural si din urbanul mic (pensii, beneficii sociale, subventii APIA) nu vor putea in continuare sa plateasca cu cardul la comerciant.
 
Va fi inlaturat si impactul pozitiv asupra economiei, in ansamblul ei: prin accentuarea economiei gri, cresterea numerarului aflat in circulatie si eliminarea sprijinului oferit autoritatilor fiscale, prin trasabilitatea tranzactiilor. 
 
Dintre cele 10 masuri concrete de reducere a economiei gri propuse de Mastercard Guvernului la finalul anului 2014, legea cash-back era singura implementata, insa, prin cresterea pragului la 50.000 de euro, impactul legii este anulat.
 
In Romania, numerarul in circulatie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezinta un nivel de peste 6 ori mai mare decat media tarilor din Zona euro, potrivit studiului Impactul platilor electronice asupra economiei, realizat de PwC la comanda Mastercard. 
 
De asemenea, platile cu cardul reprezinta doar 6,4% din PIB, de peste 3 ori mai putin decat media tarilor din Uniunea Europeana, si la jumatate fata de media din Europa Centrala si de Est, ceea ce plaseaza Romania pe ultimul loc din UE, arata acelasi studiu.
 
Romania are una dintre cele mai mari economii gri din UE (27,6%) din PIB, fata de 28,4%, cat avea in 2013, si unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. 

Recordul negativ este atins de TVA, pentru care se colecteaza doar jumatate din valoarea datorata. 
 
Totodata, gradul de colectare a taxelor ca pondere in PIB a fost pentru Romania, in 2015, la unul dintre cele mai reduse niveluri comparativ cu celelalte tari din UE, in pofida nivelului ridicat al cotelor de impozitare (28%), nivel ce situeaza Romania pe penultimul loc in UE.
 
Conform Mastercard, prin extinderea obligatiei de a pune la dispozitia clientilor serviciul de plata cu cardul si mentinerea pragului la echivalentul in lei a 10.000 de euro, numarul agentilor economici care ofera acest serviciu ar creste de la 69.842 la 138.134, iar veniturile care ar putea fi fiscalizate cresc de la 164 de miliarde de lei la 465 de miliarde de lei.
 
Operatorul de carduri adauga ca stabilirea unui prag de 50.000 de euro nu este o masura de sprijin a micilor comercianti, ci o masura care va incuraja comertul neloial, practicat de cei ce eludeaza obligatiile fiscale ce le revin. 
 
Sprijinul acordat IMM-urilor si micilor antreprenori este un obiectiv major al Guvernului, fiind adoptate si implementate masuri si programe importante in sprijinul acestora. Mastercard reaminteste ca legea cash-back este una care s-a bucurat de sprijinul Ministerului Finantelor Publice, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Bancii Nationale a Romaniei, Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al intregii industrii.

Nu in ultimul rand, Guvernul Romaniei a emis, la mijlocul lunii mai, un punct de vedere legat de extinderea legii cash-back pentru comerciantii cu ridicata si prestatorii de servicii: "Extinderea obligatiei de a pune la dispozitia cumparatorilor posibilitatea de a plati cu cardul si pentru operatorii care desfasoara activitati de comert cu ridicata, precum si a celor care desfasoara activitati de prestari servicii este justificata, avand in vedere necesitatea asigurarii unui tratament egal, nediscriminatoriu intre diferitele categorii de comercianti". 
 
Astfel, Executivul considera drept injust ca un comerciant cu amanuntul a carui cifra de afaceri se situeaza peste plafonul stabilit de lege (10.000 de euro) sa fie obligat sa puna la dispozitia clientilor POS, iar un restaurant, un hotel sau un comerciant cu ridicata sa nu aiba aceasta obligatie.

Jurnalist Manager.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement