ANALIZA: Cine va conduce Banca Mondiala, dupa plecarea lui Robert Zoellick?

ANALIZA: Cine va conduce Banca Mondiala, dupa plecarea lui Robert Zoellick? analizabanca mondialaconducererobert zoellickseffmichristine lagarde

Presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a anuntat miercuri ca va parasi functia la sfarsitul lunii iunie. Zoellick, in varsta de 58 de ani, a declarat ca dupa definitivarea mandatului sau de cinci ani, in care a condus Banca intr-un context financiar global dificil, va pleca. Acesta a precizat totodata ca recesiunea a avut un impact masiv asupra celor mai sarace dintre tarile lumii.
"Sunt foarte multumit de faptul ca atunci cand lumea a avut nevoie de Banca Mondiala, actionarii au raspuns prompt, cu resurse extinse si au sustinut reformele-cheie, care au eficientizat activitatea financiara", a declarat Zoellick intr-un comunicat de presa.

"Banca Mondiala este puternica, are rezerve stabile si se pozitioneaza bine in fata noilor provocari si schimbari, astfel incat este momentul oportun ca eu sa plec si sa las locul altei conduceri".

Plecarea lui Zoellick va determina o cursa in scopul dominarii structurilor de conducere ale Bancii Mondiale si Fondului Monetar International. Gratie unui pact semnat intre puterile europene si Statele Unite in anul 1945, toti cei 11 presedinti ai Banci de pana acum au fost americani si toti directorii FMi au provenit din Europa.

Speculatiile privind succesorul lui Zoellick s-au concentrat asupra a trei personalitati americane - secretarul de stat Hillary Clinton, secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner si fostul sef al Trezoreriei, Larry Summers.

O lupta pentru functia de conducere a Bancii Mondiale poate fi "sangeroasa". Dupa demisia rusinoasa a fostului sef FMI, Dominique Strauss-Kahn, ca urmare a scandalului-monstru sexual in care a fost implicat, au fost facute presiuni politice, in scopul numirii unui director non-european la sefia Fondului.

Principalele economii au sustinut-o insa pe Christine Lagarde, fost ministru francez al Finantelor, care a si castigat functia de sef al FMI, in fata unor rivali din afara Europei. Miercuri, unele organizatii financiare importante si activisti de marca au declarat ca tarile emergente ar trebui sa aiba un rol mai important in procesul de alegere a succesorului lui Zoellick.

"A venit timpul ca SUA sa anunte PUBLIC ca nu va mai cauta sa monopolizeze conducerea Bancii Mondiale", au aratat oficialii intr-o scrisoare deschisa.

"In conditiile in care Banca Mondiala actioneaza cu precadere in tarile in curs de dezvoltare si are un impact major asupra tarilor sarace, oricare candidat care nu va beneficia de suportul acestora NU va fi legitim", au mentionat organizatiile.

Ministrul de Finante brazilian Guido Mantega a declarat ca reprezentantii tarilor emergente ar trebui sa aiba aceeasi sansa ca si ceilalti, in cursa pentru sefia Bancii Mondiale.

"Cred ca SUA va continua sa-si impuna reprezentantii", a apreciat Mantega. "Colaboram pentru a impedica acest lucru".

Zoellick a preluat functia de sef al Bancii Mondiale in luna iulie a anului 2007, cu putin timp inainte de izbucnirea crizei financiare din SUA.

Seful Bancii Mondiale l-a inlocuit pe Paul Wolfowitz, fost secretar american al apararii, care a demisionat dupa doi ani de activitate, pe fondul controverselor legate de relatia sa personala cu un oficial al institutiei financiare amintite.

Zoellick a mobilizat Banca Mondiala si a injectat 247 miliarde de dolari in planuri de sprijinire a tarilor in curs de dezvoltare afectate de criza economica.

De asemenea, seful Bancii Mondiale a sustinut incadrarea femeilor in functii de conducere. Katherine Marshall, fost oficial al bancii, in prezent profesor de politologie in cadrul Georgetown University, a declarat ca principala mostenire lasata in urma de Zoellick este faptul ca "a facut ordine intr-o institutie aflata in pragul revolutiei, dupa esecul lui Paul Wolfowitz".

Pe de alta parte, Katherine Marshall a spus ca Zoellick nu a reusit sa le ofere celor 10.000 de angajati ai Bancii Mondiale o viziune clara.

Presedintia Bancii Mondiale reprezinta o miza uriasa: liderul poate coordona o operatiune de anvergura, prin care banca sa sustina tarile si cetatenii aflati in dificultate; Banca Mondiala detine rezerve financiare majore si poate incuraja dezvoltarea in lume.

"Tinand cont de natura prezidentiala a institutiei si complexitatea sistemului financiar mondial, cu atat de multe institutii si directii, consider ca avem nevoie de un intelectual, o forta morala, care sa se impuna", a apreciat Marshall.

Geithner a declarat ca Washington-ul va nominaliza un candidat in urmatoarele saptamani. "Este foarte important sa dispunem in continuare de o conducere puternica si eficienta a Bancii Mondiale", a precizat Geithner.

Geithner si Summers, ei insisi posibili candidati la functia de sef al Bancii Mondiale, nu au precizat de ce vor aceasta titulatura. Un purtator de cuvant al Departamentului de Stat american a declarat ca Hillary Clinton nu este interesata de aceasta functie.

"Secretarul Clinton a mai discutat despre aceasta problema. A spus ca nu este interesata. Decizia sa nu s-a schimbat", a declarat purtatorul de cuvant Victoria Nuland.