Isarescu: Sa spui despre inflatie ca este doar un fenomen monetar este ca si cum ai afirma ca impuscarea unui om este o chestiune de balistica

Isarescu: Sa spui despre inflatie ca este doar un fenomen monetar este ca si cum ai afirma ca impuscarea unui om este o chestiune de balistica mugur isarescubnrinflatieintreprinderi de statbani

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, spune ca inflatia din Romania nu este cauzata de tiparirea de bani. Cresterea numerarului in Romania nu este "deloc exploziva", iar corelatiile cu inflatia au doar o oarecare relevanta, a declarat marti, la un seminar de specialitate, guvernatorul Mugur Isarescu.

Inflatia este un fenomen monetar, dar cu multiple conexiuni, a aratat Isarescu, care a adaugat ca, pe termen lung, cresterea semnificativa a masei monetare genereaza cresterea preturilor, dar pe termen scurt corelatia nu mai este asa de clara.

Citandu-l pe Henry Wallich (fost membru al Fed), Isarescu a afirmat ca "intr-adevar inflatia este mereu in lume un fenomen monetar, dar a spune ca inflatia este numai un fenomen monetar este echivalent cu a spune ca impuscarea unui om este numai un fenomen de balistica".

Oficialul BNR  a explicat ca masa monetara este mai mare intr-o tara cu inflatie scazuta decat intr-o tara cu inflatie ridicata, dar perceptia este exact inversa, din cauza vitezei de circulatie a banilor, invers proportionala cu increderea in moneda nationala – intr-o tara cu inflatie scazuta banii sunt "pastrati", iar intr-o tara cu inflatie ridicata banii circula mai repede. Guvernatorul BNR a aratat ca, pe termen scurt, evolutia preturilor are legatura mai mult cu ciclul economic si cu veniturile populatiei – concentrare, distributie, si mai putin cu numerarul in circulatie.

Seful bancii centrale a mentionat si paradoxul Romaniei din prima parte a anilor 90, cand deficitul bugetar era foarte scazut, masa monetara crestea moderat cu 20%, iar inflatia era de 300%, situatie dificil de inteles chiar si de catre expertii Fondului Monetar International (FMI).

Explicatia pentru acest aparent paradox o reprezinta arieratele companiilor de stat, un surogat de produs monetar, practic bani pe care nu ii crea BNR. Aceste subventii implicite duceau la un deficit cvasifiscal de 20% din PIB, perfect compatibil cu inflatia de 300%.

"Erau subventii implicite. Aceste intreprinderi de stat plateau numai creditorii puternici – muncitorii, conducerea si eventual niste amici, nu plateau utilitatile si obligatiile la bugetul statului. Era nevoie de curaj sa inchizi electricitatea catre uzinele de otel din orasul X", a spus Isarescu.