Autocritica permanenta este contraproductiva
autocriticadezvoltare personalapaul hudsonnegativism
Avem tendinta de a judeca toate persoanele pe care le intalnim, chiar daca am fost educati sa nu facem acest lucru, dar adeseori, persoana pe care o judecam cel mai aspru suntem chiar noi insine. Cei pe care ii intalnim nu ne pot auzi criticile pe care le formulam in privinta lor in forul nostru interior si, ca atare, ele nu sufera din aceasta pricina. In schimb, noi nu suntem crutati de propriile noastre critici, observa Paul Hudson in Elite Daily.
Ne judecam constant, fie ca este vorba despre fizic, despre felul in care aratam, dar si despre actiunile noastre. Atunci cand nu ne reprosam faptul ca nu suntem perfecti, ne reprosam ca am vegheat prea tarziu sa nu facem lucruri neproductive, ca nu am exersat suficient sau ca am cedat prea mult in fata propriilor capricii.
O singura autocritica poate parea marunta si nesemnificativa, dar atunci cand o repetam de nenumarate ori zi de zi, ea sfarseste prin a forma un curent de negativitate care ne mineaza moralul si ego-ul.
De-a lungul timpului, ele ne stirbesc increderea in noi si incepem sa gandim lucruri din ce in ce mai negative in legatura cu noi insine. Ne punem intrebari cu privire la capacitatile noastre, la deciziile noastre si la capacitatea noastra de a lua decizii. Devenim propriul creator al nesigurantei noastre. Nimic nu este mai rau decat nesiguranta, afirma Hudson: ea va interzice sa deveniti ceea ce exista potential in dumneavoastra, va elimina posibilitatile de succes si va fac sa va simtiti ca o nulitate.
Puteti decide sa faceti o schimbare, scrie el. Daca exista un aspect al dumneavoastra care nu va place, puteti decide sa faceti un efort pentru a-l modifica. Daca va pregatiti sa faceti un lucru fata de care ati dori sa aveti puterea de a-i rezista, puteti decide sa nu-l mai faceti. Este de ajuns sa va repetati continuu in cursul zilei ca nu mai doriti acel lucru. Acelasi sfat este valabil pentru lucrurile pe care vreti sa le faceti: trebuie sa discutati despre asta cu dumneavoastra insiva.
Motivul pentru care ne lipseste atat de des vointa este faptul ca esuam sa continuam acest monolog interior. Abandonam si reducem la tacere vocea noastra interioara. Apoi ne judecam esecul in controlul propriilor actiuni si ne invinovatim de slabiciune.