Fiti modern, optati pentru dieta preistorica !
alimentatiedieteslabireregimul preistoricpaleolitic
Cine si-ar dori cu adevarat sa traiasca precum in epoca pietrei si sa se hraneasca la fel ca oamenii preistorici, dependenti de ceea ce vanau, pescuiau sau culegeau? Astfel pusa, intrebarea nu pare sa se bucure de cine stie ce succes. Si totusi, regimul numit paleolitic este deja la moda de catva timp. Adeptii sai considera ca trebuie sa mancam natural si sa renuntam la lactate, cereale, legume, cartofi, ulei procesat si la orice alte produse alimentare care au aparut dupa ce s-au pus bazele agriculturii.
Totul a inceput o data cu publicarea unui articol de catre Boyd Eaton, radiolog si antropolog american, in "New England Journal of Medicine", in 1985. De atunci, publicatiile stiintifice si de popularizare a stiintei consacra regulat articole modului in care se hraneau oamenii cavernelor. Dieta lor este prezentata ca sanatoasa (evident, alimentele erau consumate in general crude) si energizanta (dar in acele timpuri, nu exista inca sedentarismul).
In ultimul numar al "Nutrinews sante", o publicatie a Centrului francez de Cercetari si de Informatii Nutritionale (CERIN) destinata presei, Jean-Denis Vigne, arheolog si biolog, director de cercetari la Centrul National de Cercetare Stiintifica (CNRS), reaminteste datele cunoscute despre alimentatia numita preistorica. Metodele de cercetare mai vechi se bazau pe resturile alimentare conservate in siturile arheologice: urme de plante carbonizate si fragmente de oase de animale. "Dovezile alimentatiei vegetale sunt in general mai slab reprezentate, fara a putea sti daca aceasta se datoreaza unui consum mai redus ori faptului ca deseurile vegetale se descompun rapid", arata el. Metodele mai recente dau o idee mai buna privind originea vegetala sau animala a hranei. Iar analiza microuzurii dentare completeaza informatiile.
Omul este esentialmente… omnivor
Cu ajutorul metodelor moderne, cercetatorii pot afirma ca obiceiurile alimentare preistorice variau mult in functie de populatie (Neanderthalienii nu mancau la fel ca Homo sapiens) si in functie de regiune (in Orientul Mijlociu, consumul de leguminoase, cereale si fructe era important, in vreme ce in Europa continentala unele regimuri puteau contine peste 80 % carne). "Suntem departe de cele 30 % preconizate de sustinatorii regimului preistoric", observa Jean-Denis Vigne.
Clima joaca de asemenea un rol important. La sfarsitul glaciatiunilor (in timpul carora oamenii s-au hranit mai ales cu carne si grasimi provenind de la vanatul mare), reincalzirea planetei a permis dezvoltarea vegetatiei. A urmat aparitia agriculturii si a cresterii animalelor, generalizarea consumului de cereale si de leguminoase cultivate, precum si introducerea laptelui in alimentatia umana.
Toate aceste evolutii confirma faptul ca omul este fundamental omnivor. Iar adaptabilitatea sa, in functie de resurse, a asigurat fara indoiala succesul celor mai recente doua specii, Neanderthalienii si noi. Chiar daca oamenii de stiinta nu au inca dovezi clare privind alimentatia stramosilor nostri indepartati, "mitul regimului preistoric ilustreaza imaginarul societatii noastre", conchide cercetatorul. In schimb, nu poate fi negat faptul ca excesul de zahar si consumul in continua crestere de produse procesate nu este benefic sanatatii. Din acest motiv, ar fi bine sa ne reamintim de originile noastre stravechi, acordand prioritate alimentelor de sezon si preparandu-le in mod cat mai natural posibil.
Sursa: Le Point