Dorinta de a avea intotdeauna dreptate creeaza dependenta
neurologiecortizoldopaminaadrenalinadependentareuniuni
Toata lumea cunoaste aceasta situatie: sa-ti aperi pozitia privind un subiect important si sa incepi sa simti cum pierzi teren. Vocea iti devine mai puternica. Le tai vorba celorlalti ca sa le schimbi punctul de vedere. Te zbati sa-i convingi pe toti ca ai dreptate. Si simti atunci un fel de reactie fizica, cu totul intemeiat, deoarece asta se si intampla, de fapt.
In situatii de mare stres, de frica sau de neincredere, cortizolul, un hormon steroid, se raspandeste in creier. El duce la intreruperea functiilor executive, cele care se bazeaza pe o reflexie elaborata, precum strategia, construirea increderii sau compasiunea, si lasa amigdala, creierul nostru instinctiv, sa preia comanda. Cautam atunci sa ne protejam de rusine si de pierderea puterii, care sunt asociate cu faptul de a nu avea dreptate. Incapabili astfel sa ne reglam emotiile si sa acoperim distanta dintre propriile asteptari si realitate, ne retragem instinctiv intr-una din cele 4 reactii urmatoare:
Lupta (continuam sa ne aparam punctul de vedere)
Fuga (ne referim la consensul grupului si ne bazam pe el)
Blocajul (ne retragem din conversatie si ne inchidem total)
Linistirea (ne raliem punctului de vedere al interlocutorului pentru a parea simpatici).
Aceste atitudini nu mai permit schimbul productiv de informatii si, in acest sens, ele sunt toate negative. Dar reactia de lupta, care este cel mai frecvent adoptata, este de departe cea mai nefasta, afirma Judith E. Glaser in Harvard Business Review.
Aceasta se explica si printr-un proces chimic cerebral: atunci cand discutam si avem castig de cauza, hormoni precum dopamina si adrenalina se difuzeaza in creier, ceea ce ne face sa ne simtim bine, dominanti, si chiar invincibili. Este un sentiment agreabil pe care dorim sa-l reproducem: astfel, ne dezvoltam o dependenta de lupta pentru a avea dreptate.
Din nefericire, in timp ce unii devin imbatabili in a-si apara punctul de vedere, ei ajung adeseori in situatii in care colaboratorii lor adopta celelalte 3 reactii care le raman si se retrag in supunere, evita conversatia sau se inchid total, fara a se lasa cu adevarat convinsi, ceea ce reduce extrem de mult valoarea contributiei lor.
In acelasi timp, ocitocina, un alt hormon care este activat de contactele umane, poate aduce o stare de bine la fel de mare ca si adrenalina. Ea permite dezvoltarea capacitatii noastre de a impartasi sentimente si de a avea incredere. Este perfect posibil sa va invingeti dependenta de a avea intotdeauna dreptate adoptand un comportament care dezvolta productia de ocitocina. Responsabilii care vor sa faca o echipa sa lucreze impreuna au tot interesul sa evite afluxurile de cortizol si de adrenalina si sa favorizeze comportamentele care duc la productia de ocitocina.
Pentru a reusi acest lucru, Glaser ofera cateva sfaturi:
Stabiliti reguli. Inaintea unei reuniuni importante, intrebati-i pe toti ce anume cred ca ar putea sa o faca productiva si, pe aceasta baza, stabiliti regulile. Puteti prevedea timp pentru luari de cuvant individuale suplimentare, in care persoana care vorbeste va putea sa-si expuna ideile fara a fi judecata ori intrerupta. Aceste practici va vor ajuta sa evitati dezbaterile furtunoase si neproductive. Faceti o evaluare a fiecarei reuniuni pentru a identifica ce a mers si ce nu.
Ascultati cu empatie. In conversatiile fata in fata, faceti un efort constient de a vorbi mai putin si de a asculta mai mult. Cu cat veti intelege mai mult punctele de vedere ale celorlalti, cu atat mai mult veti resimti empatie pentru ei. Iar atunci cand va manifestati empatia pentru ceilalti si ei vor resimti la fel pentru dumneavoastra, ceea ce creeaza un cerc virtuos.
Planificati dezbaterile. Daca stiti ca o persoana are tendinta sa acapareze discutia, pregatiti intalnirea. Cereti tuturor partilor sa identifice persoanele care cunosc informatiile cele mai importante si alcatuiti o lista cu intrebarile care vor fi abordate. Daca le afisati pe o tabla, le veti putea utiliza ca o agenda, pentru a da cuvantul diferitilor interlocutori. In cursul intalnirii, puneti intrebari deschise si luati notite.