Drumul neasfaltat al matasii se poate infunda in Las Fierbinti

Drumul neasfaltat al matasii se poate infunda in Las Fierbinti educatiedrumul matasiilas fierbintiisarescuponta

Proiectul de rectificare bugetara prevedea diminuarea cu 5,5 milioane de lei a sumelor alocate Ministerului Educatiei. Intre timp, rectificarea a fost adoptata, dar nici nu mai are rost sa cauti daca in acea forma pentru ca, an de an, Educatia are prea putin.
Dovada stau nu numai scolile mobilate si intretinute din "fondul clasei" si manualele cumparate de parinti, ci, in primul rand, nivelul de civilizatie real, cel de pe strazi de mari orase, din mijloacele de transport in comun, din traficul rutier, din blocurile de locuinte si, pana la urma, din nivelul de trai.
 
Ala in baza caruia, in mod sigur, nu orice elev din tara noastra are si stie sa manuiasca o tableta sau un computer, cum crede tatal copiilor lui si premierul Guvernului nostru, al tuturor, Victor Ponta.
 
Daca pe noi ne deranjeaza aceste adevaruri, este bine, ca, din cand in cand, ele ne sunt spuse verde crud in fata de straini, cel mai recent prilej fiind Bucharest Forum 2014 "Deblocarea potentialului Eurasiei, Decizii strategice pe Noul Drum al Matasii", organizat de Institutul Aspen Romania.
 
Invitata la eveniment, Elisabetta Capannelli, directorul pentru Romania al Bancii Mondiale, a spus ca tara noastra trebuie sa investeasca in educatie, avand in vedere ca, desi exista zone de excelenta, 15% - 20% din populatie nu are nivelul elementar de educatie, de scoala generala (!!!!!!).
 
La fel de verde-n fata, Capannelli a amintit ca, la noi, ii este alocat invatamantului peste 3% din micul PIB romanesc, in timp ce, in Suedia, se aloca  6,7% din mai marele PIB suedez, si chiar si in Bulgaria, cumva eterna contracandidata a Romaniei la coada UE, procentul este mai mare decat pe plaiurile mioritice.
 
Totodata, doamnei de la Banca Mondiala i-a venit greu sa accepte ca Romania este doar pe locul 74 in lume din punct de vedere al usurintei de a face afaceri.
 
Fiindca veni vorba despre Suedia, un sondaj efectuat de Reader's Digest ii plaseaza pe locuitorii ei pe locul al doilea, dupa elvetieni (in a caror tara un profesor universitar de la Politehnica din Zurich este mult mai bine platit decat presedintele Frantei) in clasamentul celor mai de incredere europeni, in timp ce in romani ceilalti europeni au cea mai putina incredere. Mai exact 74% dintre respondenti nu au incredere in romani.
 
Bine ca macar nu ne mintim intre noi, intrucat avem un grad foarte scazut de incredere fata de noi insine, dar, in acelasi timp, popoarele desemnate ca fiind cele mai de incredere au multa incredere in concetatenii lor.
 
Potrivit lui Bogdan Voicu, sociolog la Institutul pentru Calitatea Vietii (ICCV), increderea se construieste prin interactiune directa sau mediata.
 
In primul caz, exista tendinta naturala de a acorda mai multa incredere cui "arata mai bine, sunt mai bine imbracati, se spala, au maniere alese, sunt mai bine educati", or "Romania sta rau la toate aceste capitole: avem mai putini indivizi cu educatie superioara decat aproape oriunde in UE, abandonul scolar prematur este enorm in comparatie cu media UE, avem mai putin acces la apa curenta decat oriunde in UE, suntem mai saraci decat oricine, exceptand bulgarii. Asta face ca romanul mediu de care se izbesc alti europeni sa fie unul care nu are portretul-tip al omului de incredere", a explicat sociologul.
 
La randul ei, ce aduce interactiunea mediata, adica data de relatarile presei? Care sunt stirile-tip pentru Romania? "Sa le ignoram pe cele despre ispravi ale romilor romani prin Italia sau Franta. Raman disputele dintre presedinte si premier, plagiatul premierului, perpetuele cazuri de coruptie si delapidare", a precizat sociologul.
 
Prezent si el la evenimentul organizat de Institutul Aspen, Victor Ponta a spus ca "o noua cale a matasii in secolul 21, nu mai e o utopie, e un proiect vizionar, la care foarte multe minti luminate, popoare lucreaza si trebuie sa lucreze", iar "pozitia naturala a Romaniei, de poarta a Europei dinspre Orient, de frontiera estica a UE si NATO, e o uriasa oportunitate pe care putem sa o folosim sau sa o ratam, pentru ca o cale a matasii poate sa treaca prin anumite regiuni, zone, tari sau sa le ocoleasca daca nu ofera stabilitate, predictibiliatte, deschidere".
 
Vorbe frumoase si pline de intelesuri cum este Romania plina de autostrazi. Fara acestea si mai ales fara educatie, chiar daca Drumul neasfaltat al matasii ar trece prin Romania, s-ar putea sa se infunde in Las Fierbinti, localitate pusa pe harta de catre insusi guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei...