Horoscopul pensiilor, versiunea academica
pensiiscadere populatieromaniademografie
Aproape de cand se stiu, oamenii au vrut sa inventeze metode de a prezice, de a-si afla viitorul. Pentru ca asa ceva nu este posibil (decat cel mult pe baza unor calcule de probabilitate), oamenii au inventat... horoscopul.
In Antichitate, zei si pamanteni o ascultau pe Pythia; in Evul Mediu, pe Nostradamus; in ziua de astazi, pe... Neti Sandu... Nici horscopu' nu mai e ce a fost...
A gresi este omenesc, dar sa dai vina pe altcineva este si mai omenesc. Asa ca, dimineata de dimineata, cine crede in astfel de lucruri citeste sau asculta cum ii va merge in ziua respectiva.
Nu conteaza ca X a trecut de 25 de ani si sta acasa pe banii parintilor, nu conteaza ca face mofturi cand este vorba sa-si gaseasca un serviciu, nu conteaza ca isi trateaza sotia sau iubita ca pe masina de gatit sau de spalat, dar ii place sa auda ca va avea noroc "la bani" si in dragoste.
Daca se adevereste ceva, poate ca este si meritul lui. Daca nu, e vina horoscopului, dar, noroc ca si maine e o zi. Ca metoda de amuzament, in lipsa de altceva, merge si horoscopul. Problema este ca nu sunt crezute, nu sunt luate in seama studii serioase, de tendinta, avand la baza calcule temeinice.
Cand vine vorba despre predictii facute pe baza de cifre concrete, de baze de date, nu pe cititul in stele, in ochiurile de pulover, in perii periutei de dinti sau in firimiturile de biscuiti, nimeni nu vrea sa le creada.
Date reci arata ca declinul demografic al Romaniei a intrat al 26-lea an consecutiv, fapt care ameninta sustenabilitatea sistemului public de pensii, potrivit lui Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice "Vladimir Trebici" al Academiei Romane.
In raport cu populatia de la inceputul anului 1990, cand Romania numara 23,2 milioane de locuitori, in 2014, populatia care avea resedinta in tara era mai mica de 20 de milioane.
Totodata, rata fertilitatii se invarteste in jurul valorii de 1,3 copii per femeie, incepand cu anul 2000, fata de 3,7, in anii ‘70.
Potrivit lui Ghetau, scaderea numarului de nou-nascuti a redus considerabil cheltuielile facute de societate pentru maternitate, concedii postnatale, asistenta medicala, alocatii si indemnizatii, crese si gradinite, cheltuieli in sistemul educational, poate chiar si in programele de locuinte sociale.
De asemenea, avantaje economice pot fi vazute si in alocarea resurselor spre alte finalitati sau in efortul mai mare de a asigura o mai buna calitate a vietii pentru unicul copil, insa, conform lui Ghetau, pe termen lung, "aceste avantaje se intorc ca un bumerag sub forma de costuri, mult mai mari decat in prezent, asupra societatii".
Asa se face ca, peste 25-30 de ani, pensia ar putea ajunge la 16% din ultimul salariu...
Asadar, predictiile demografice sunt sumbre, nu... optimiste ca ale horoscoapelor difuzate imediat dupa stiri cu atentate, asasinate, crime, accidente rutiere cu multi morti si raniti.
Ramane ca, pe baza predictiilor demografice, statul sa schimbe ceva, dar, in nadejdea lui, cine este inca tanar poate si chiar trebuie sa i-o ia inainte, daca vrea sa nu aiba o situatie mai rea decat a majoritatii celor care sunt deja la pensie.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
