Je ne swiss pas dator vandut
je swiss dator vandutfranci elvetienicreditegrup clienti cu credite in chfmiting
Cum era de asteptat, reactiile negative la cresterea valorii ratelor in franci elvetieni continua. A aparut chiar si un grup al clientilor cu credite in franci elvetieni, care a organizat, duminica, un miting in Piata Constitutiei din Bucuresti si a promis, in urma... succesului acestuia, sa repete figura si in alte orase.
Participantii la miting au scandat din toti bojocii lozinci contra Bancii Nationale a Romaniei si a guvernatorului acesteia, iar, pe unele pancarte, au pus semn de egalitate intre bancile comerciale si camatari.
Printre lozinci, unele mai putin inspirate, de pilda... "Afara cu francul din tara", "Jos camatarii" si pancarte precum "Banca = camatar legalizat de BNR si de stat", a fost si un genial joc de cuvinte: "Je swiss dator vandut".
"Afara cu francul din tara"... strigi, dupa ce tu insuti, cand iti convenea, cand iti era bine, i-ai deschis larg francului usa locuintei cumparate in... franci?
"Afara cu francul din tara", dupa ce te-ai lasat imprumutat la indemnul linistitor al unui ofiter de credit, care, de cele mai multe ori, nu avea studii financiare si nici macar pricepere in domeniu, dar era in culmea fericirii ca depaseste planul si ia prime?
Ca vindea credite, panselute, ciorapi de dama sau loturi de teren pe Luna, el tot numai de bine iti spunea si asta, da, este vina bancilor, ca angajau, cel putin la vremea respectiva, pe te miri cine…
"Jos camatarii"? Daca ati fi luat un... imprumut de la camatari, credeti ca mai apucati sa strigati lozinca asta? In schimb, iata, v-ati exercitat dreptul la asociere si pe cel la protest si puteti manifesta, cat se poate de liber, cerand interventia statului, desi trei banci anuntasera, pana duminica, si una luni, masuri de ajutorare a persoanelor care au credite in franci elvetieni
"Banca = camatar legalizat de BNR si de stat"? Bancile, cu toate bubele, cu toate defectele lor, misca, atat cat pot, economia (acum imprumutand din greu statul), mentin locuri de munca, platesc taxe si, in anii de glorie, in care le duduiau si lor profiturile, mult impozit pe acestea.
In fruntea lor, chiar Banca Nationala, care, desi nu este finantata cu un leu de la bugetul de stat, contribuie la acesta cu nu mai putin de 85% din profitul pe care-l obtine, daca il obtine. Deci, semn de egalitate intre camatari si banci?
Exista, intr-adevar, si un punct comun intre banci si camatari: nu v-au pus pistolul la tampla ca sa apelati la ele/ei.
Este in natura umana sa vrem mai mult, mai ales cand unii se lasa... stimulati vazand ca, in loc sa moara, dimpotriva, gratie economiei duduinde, capra vecinului s-a facut cat taurul, mananca trufe, soarbe cognac si fumeaza Havane.
Este in natura umana sa vrem mai mult, mai ales... stimulati de cel mai bun prieten care si-a cumparat o casa mai mare, mai frumoasa, mai solida; de colegul care si-a schimbat, pentru a treia oara, masina in cinci ani; de vecinul care si-a agatat de perete o "plasma" cu diagonala maaaare cat datoria pe care a contractat-o pentru a plati un televizor care, in sase luni, este uzat moral, in timp ce dobanda imprumutului ramane vesnic tanara si il poate incarunti si chiar ingroapa, poate chiar la propriu, pe cel care o plateste.
Cine are de returnat bani se supara pe banci ca trebuie sa le plateasca rate, cand, de fapt isi platesc casa, locuinta, nevoia de consum de la vremea respectiva.
Creditul, ratele au fost mijlocul (iata, unul dovedit foarte costisitor) de a dobandi o locuinta, un teren sau niste obiecte mai mult sau mai putin necesare.
Culmea este ca multi s-au imprumutat in lei, in euro, in franci, exact cand se inregistra a mai mare crestere economica, atunci cand salariile si nivelul de trai cresteau.
Nu a fost de ajuns: oameni platiti deja mai bine, unii mult peste medie, voiau si mai mult, voiau sa amaneteze pe ani de zile niste venituri pe care le considerau sigure.
Nu s-au gandit o clipa ca, asa cum le-au crescut salariile, tot asa pot descreste, ca asa cum au fost avansati, tot asa pot reveni la vechea functie sau pot fi concediati, ca, asa cum francul elvetian era mic cat un balon de cauciuc, tot asa se poate umfla.
Ce fac bancile? "Speculeaza" nevoile umane, pe cele firesti si pe cele mai putin firesti si, de ce nu, chiar si pe cele aberante. Ele ar fi bune-bucuroase, daca oamenii ar manca "pe credit", ar bea "pe credit", s-ar imbraca "pe credit", si-ar cumpara hartie igienica "pe credit", servicii medicale "pe credit", ca sa nu mai vorbim despre locuinta sau masina.
Depinde de consumator cat isi permite sa se intinda, cat isi permite sa traiasca "pe credit", nu numai din punct de vedere al acoperirii in venituri, ci mai ales din perspectiva propriei ratiuni.
Daca nu ar fi luat bani cu imprumut pentru orice, daca s-ar fi gandit ca un apartament dintr-un bloc construit in Romania, intre 1950 si 1989 nu are cum sa valoreze (decat daca este umflat artificial) sute de mii de euro, poate ca, acum, nu ar spune "Je swiss dator vandut", ci "Je ne swiss pas dator (vandut)"...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
