Candidatii pe care-i puteti vota in fiecare zi
alegeri prezidentialecandidati 2014votpresedintedezamagire
Intr-o tara europeana, una dintre cele mai civilizate ale lumii, doamna X a sesizat ca, in marele oras in care isi duce viata bucurandu-se de puterea de cumparare care nu a cazut din cer pe capul ei de locuitor, ci a contribuit la ea, exista deja, bine-merci, un stadion si ca decizia autoritatilor de a construi altul i-ar costa pe cetateni multi bani degeaba.
Prin urmare, s-a apucat sa stranga semnaturi pentru organizarea unui referendum local. Despre tara respectiva se spune ca are democratie participativa.
Cum altfel ar putea fi democratia daca nu participativa? Cum s-ar putea concretiza ea, daca, la deciziile importante din viata cetatii, nu participa demosul, adica poporul?
Astazi, in Romania, tara care si ea figureaza pe harta Europei, se desfasoara primul tur al prezidentialelor. Ca de obicei, spiritele s-au incins atat de tare, incat am putea inchide conducta de la Gazprom, caloriferele si radiatoarele.
Acum, furia si vehementa unei parti a opiniei publice nu se mai indreapta - cel putin nu direct - impotriva unui candidat, ci spre cei care, din fericire, se bucura de LIBERTATEA de a nu-l placea pe Amaritei Mirel Mircea, pe Brinza William, pe Diaconescu Dan, pe Funar Gheorghe, pe Iohannis Klaus, pe Kelemen Hunor, de a nu o placea pe Macovei Monica, nici pe Melescanu Teodor, nici pe Ponta Victor, nici pe Rotaru Constantin, nici pe Tariceanu Calin Popescu, de a nu o placea nici pe Udrea Elena, nici pe Vadim Corneliu Tudor si nici pe Zsolt Szilagyi.
Celor care nu vor sa aleaga pentru ca li se pare ca nu au pe cine li se spune ca sunt datori sa voteze pentru ei si pentru viitorul copiilor lor; ca, daca nu pun stampila, voteaza altii in locul lor. Li se aduc drept… argumente ca lucrurile merg prost in tara, ca suntem condusi prost, ca ni se promit multe si se face prea putin din ce se promite, ca platim taxe si impozitele prea mari. Da, toate acestea sunt realitati incontestabile!
Numai ca, din indemnuri, se intelege ca tot ce trebuie sa facem pentru un viitor frumos si sigur al nostru si al copiilor, pentru ca lucrurile sa nu mai mearga prost, pentru a nu mai fi condusi prost, pentru ca promisiunile sa se adevereasca, pentru a nu mai plati taxe si impozite mari, este sa votam pe 2 si pe 16 noiembrie 2014…
Asta, desi, in mod cat se poate de evident, de liber si de democratic desi - slava Domnului! - nu toti cetatenii voteaza cu aceeasi persoana!
Toate indemnurile de mai sus erau aruncate si la alegerile anterioare, la Iliescu, la Constantinescu, la Basescu. Si cand candidau ei ni spuneau aceleasi lucruri, nu? Din moment ce, si in anul 2014, ele mai sunt valabile, nu inseamna ca si pe cei trei presedinti post-decembristi majoritatea i-a votat cam degeaba, dar cu aceleasi mari sperante?
Daca, de 25 de ani, aveam aceleasi si aceleasi probleme si aceleasi si aceleasi prioritati; daca, inevitabil, ni se spune - ca la horoscop - ca "Romania este la rascruce", ca "Acum ori niciodata!", nu inseamna asta negarea progresului si recunoasterea baterii pasului pe loc?
Ni se spune ca, prin votul nostru, ne facem viitorul. Din reclame de trust, copii incruntati isi intreaba retoric parintii "Cum sa nu mergi la vot? Mi-ai face una ca asta?"
Imi creste copilul vreunul dintre cei 14 sau toti la un loc? Ii da el sa manance sau eu? Face vreunul baby-sitting? Gaseste el loc in gradinita sau in clasa zero? Macar ii plateste bine pe profesori? Oricum, nu asta este treaba presedintelui, dar, daca stim asta, de ce sa ne facem atat de mari sperante legate de el?
In afara de asta, de ce nu am putut "sa ne facem viitorul", de ce nu ne-au intrebat, tot la urne, de ce nu ne-au cerut parerea tot prin vot, conducatorii daca suntem de acord cu taierea salariilor si a pensiilor? Cu cresterea TVA de la 19% la 24%? De ce nu ne-au chemat sa ne dam cu pararea si cu votul legat de supraccizarea combustibilului? De ce nu ma intreaba daca vreau sau nu miliarde de panselute si milioane de borduri schimbate inutil?
Sa fi vazut atunci daca mai era nevoie de indemnuri, sa fi vazut atunci daca mai trebuia impins cineva de la spate catre urne! Sa fi vazut atunci rata de participare la cele 18,3 milioane de alegatori!
Randurile acestea nu sunt nicidecum un indemn de a nu vota, ci numai un indemn de a nu ne face iluzii. Nu va amagiti ca sa nu fiti dezamagiti!
Nu am ratat - har Domnului! - nicio campanie electorala dupa 1989, nicio (asa-zisa) alegere. Asa cum am facut si astazi, am gasit, de fiecare data, nu vreo cine stie ce personalitate politica uriasa, nu vreun Rousseau, Benjamin Franklin, Cuza, Carol I, nu vreun gigant care sa umple istoria cu reforme, ci un patratel pe care sa pun stampila. Un patratel am votat, un patratel a iesit.
Nu pot sa ma… ante-entuziasmez, ca sa nu fiu dezamagit. Ante-entuziasmul te duce cu masina-n stalpul pe care tocmai fu pusa taxa si cu asteptarile-n depresie. Nu as putea sa ma entuziasmez decat dupa mandatul cuiva, cand verbele sunt conjugate la perfectul compus nu la un viitor etern.
Entuziasm dupa ce Beethoven si-a compus simfoniile, Wagner si Verdi operele, nu cand invatau notele muzicale. Entuziasm dupa ce Amundsen a ajuns la Polul Sud, nu cand s-a imbarcat spre Antarctica.
Entuziasm dupa ce Edmund Hillary a pus piciorul pe Everest, nu cand a plecat la drum. Dupa ce Nadia Comaneci a primit primul 10 din istoria gimnasticii, nu inainte, cand nici macar nu promisese verbal ca va face asta. Dupa ce Michael Phelps a devenit cel mai medaliat sportiv al Jocurilor Olimpice, nu cand invata sa inoate.
Probabil ca singura sansa ca tara noastra sa fie BINE este educatia. In cele mai prospere state, in toate statele cu un nivel de trai ridicat, in toate statele in care coruptia este aproape (de) zero, iar LIBERTATEA aproape de maximum, si gradul de educatie si de civilizatie este urias. Fara "asa ceva", ne putem pune sperantele, nu in 14, ci in 1.400 de candidati, ca tot aici vom ramane.
Pana atunci, singurul vot in care puteti crede este cel pe care vi-l dati dumneavoastra insiva, in fiecare zi, voi ce faceti cafele si nopti albe ca sa creati sau sa mentineti locuri de munca, voi ce va treziti cu noaptea-n cap ca sa ajungeti la acestea, voi care va inghesuiti in autobuze, metrouri si tramvaie, voi cei care, dupa ore de blocaj in trafic, ajungeti la serviciu si munciti, si platiti taxe si impozite! Cu voi sa votati in fiecare zi si nu veti fi dezamagiti!
Un produs media marca Rentrop&Straton 
