Editorial Dragos Popescu: Ce faci diseara?
dragos popescusportsahinotdoctorpensie alimentara
Sorin era de familie buna (nu ca n-ar mai fi, veti vedea). Maica-sa era profa de mate, pe vremea in care din meditatii se castiga bine, iar taica-su lucra ca medic pe vapor. Asa ca era si de casa buna. Nationalizata, pe pamant (adica nu pe Marte), cu covoare persane, bibelouri chinezesti veritabile, Telecolor, video si linie Akai. Toate platite cu dolari si transportate in cala, probabil alaturi de-ale lui Traian.
Interpretand corect dictonul latinesc "Mens sana in corpore sano" (adica dincolo de incurajarea consumului de lactate semi-fermentate), l-au incurajat parintii pe Sorin sa faca sport. Inot, volei si culturism, tatal ("C-asa am cucerit-o pe maica-ta!") respectiv sah, tir si tenis de masa, mama ("Ca-ti dezvolta mintea."). Neputandu-se hotari de care sa se tina mai abitir, a facut Sorin cate putin din toate. Fara alt rezultat decat acela ca arata bine si se incrunta des. Si cum pe vremea aceea sprancenele apropiate erau la fel de cool ca si bicepsii incordati, avea Sorin lipici la fete.
Tir-tir suna telefonul. Voce catifelata ca coaja de caisa. Mona. Bruneta. Sportiva. Buze carnoase. Glezne fine. "Buna. Ce faci diseara? Vrei sa mergem in parc cu rolele?" "Vreau", raspunde Sorin tentat de enumerarea dinainte. "La 7?" "La 7."
Tir-tir din nou, peste doar cateva minute. Voce groasa ca coaja de pepene necopt. Edi. Fiul directorului tatei, de la minister. Smecher. Saten. Inalt. Cu doi ani mai mare. "Hai pe bulevard, la agatat!" "Bine. La cat?" "La 7?" "La 7", confirma Sorin, dupa o scurta si bruneta ezitare.
Inca un tir-tir, la usa de-asta data. Vocea nu mai conteaza. Doua mere mari sub decolteu. Laura. Blonda. Sprancene subtiri. Fusta mini. "Buna. Am venit la mama ta, la meditatie. Termin la 7. Ce faci dup-aia?" "Ce vrei tu!", zice Sorin pe negandite.
Probabil ca dupa aceea a mai primit cateva tir-tir-uri, pentru ca dupa zece ani il gasim pe Sorin cu Marilena si/sau cu Valentina. Roscata, respectiv satena. Nu s-a putut decide pentru nuanta de par, asa ca a facut cate un copil cu fiecare. Intaiul nascut, cel al Marilenei, l-a pus intr-o noua dilema cand a trebuit sa-i aleaga numele. N-a fost in stare sa aleaga intre optiunea sa, a Marilenei, a mamei si a tatalui asa ca l-a numit Serban Victor Florin Alejandro. Matache. Apoi s-a incruntat, a semnat actele de pensie alimentara si a plecat.
Ca sa nu treaca din nou prin chinuri decizionale, un an mai tarziu a ales pentru fiul Valentinei un singur nume: Ion. Dar pentru ca si Valentina si maica-sa isi doreau cate un diminutiv, le-a combinat si l-a botezat Ionelut. Matache. S-a incruntat din nou, a semnat inca un rand de acte si a plecat.
.jpg)
Dragos Popescu este consultant in management, fondatorul companiei
Diagma.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
