Analizele Manager.ro: Are Moldova, intr-adevar, nevoie de Transnistria?

Analizele Manager.ro: Are Moldova, intr-adevar, nevoie de Transnistria? republica moldovatransnistriaalegeri transnistria

Transnistria este regiunea secesionista care s-a desprins de Republica Moldova in 1992, in urma unui scurt razboi civil, si care de-atunci functioneaza ca un stat independent, beneficiind de sprijinul consistent al Rusiei (nicio tara din lume nu i-a recunoscut insa independenta, nici macar Rusia.) Problema ei a revenit in atentie odata cu recentele alegeri prezidentiale desfasurate aici: liderul Igor Smirnov, artizanul secesiunii de acum 20 de ani, a pierdut puterea, iar asta a facut sa renasca speranta reintregirii teritoriului Republicii Moldova. Doar ca apare o intrebare foarte pertinenta, dupa cum se va vedea: moldovenii chiar vor inapoi Transnistria?
Conform ultimului sondaj efectuat de Barometrul de Opinie Publica in randul cetatenilor din Republica Moldova, in noiembrie 2011, Transnistria se afla pe locul 8 in clasamentul celor mai importante probleme care trebuie rezolvate. Doar 1% din molodoveni considera ca reintegrarea acestei regiuni constituie principala prioritate a tarii.

Motivul ar fi ca oamenii sunt constienti de costurile financiare si sociale ale reintegrarii. In primul rand, e vorba de vreo 3 miliarde $, datorii acumulate de Tiraspol timp de 20 de ani pentru gazul livrat de Gazprom. Daca Republica Moldova s-ar angaja sa achite aceste restante, datoria publica pe cap de moldovean ar ajunge la 1.100 $, fata de 514 $, cat este in prezent.

In plus, ar mai aparea o problema: in momentul de fata, Transnistria primeste gaz la un pret special, de doar 92 $/1.000 metri cubi, fapt ce permite intreprinderilor sale industriale (energofage si depasite tehnologic) sa isi exporte produsele pe pietele externe, inclusiv in UE, la preturi competitive. Reintegrarea regiunii in Republica Moldova ar pune capat acestui avantaj artificial, Gazprom-ul ar practica pretul normal de 400 $ si guvernul de la Chisinau s-ar trezi pe cap cu intreprinderi falimentare, care ar fi nevoite sa-si inchida portile. Rezultatul? Somaj masiv si posibile convulsii sociale.

Si nu in ultimul rand trebuie mentionat faptul ca preferintele transnistrenilor se indreapta in mod clar spre Rusia si ca actualul regim din regiunea transnistreana este unul militarizat, cu peste 20.000 de oameni integrati in structuri militare si paramilitare.

Si-atunci chiar se pune serios intrebarea: ce nevoie are Republica Moldova de aceasta regiune indatorata, falita social si economic, autoritara, militarizata si anti-europeana?

Transnistria nu poate fi abandonata pur si simplu

Abandonarea Transnistriei e posibila, teoretic. Practic insa.... Dupa cum considera agentia de stiri IPN Moldova, nu e de ajuns sa declari ca renunti benevol, unilateral si nesilit de nimeni la regiunea transnistreana. O astfel de decizie trebuie sa aiba o explicatie legala, bazata pe dreptul international. Si e foarte greu de imaginat o explicatie onorabila si credibila pentru o astfel de decizie.

“Ce am putea spune comunitatii internationale - ca ne-am saturat, ca nu putem solutiona problema, ca Transnistria este o povara in drumul nostru spre UE, ca vrem sa aderam la NATO, ca vrem sa ne unim cu Romania etc.? Toate aceste explicatii ar fi interpretate mai curand ca lamentarile unui stat falimentar, iresponsabil si incapabil sa-si rezolve problemele de securitate”, considera analistul Victor Chirila.

Apoi, daca Republica Moldova ar renunta la pretentiile ei asupra Transnistriei, ar fi de asteptat ca regimul de la Tiraspol sa apeleze imediat la unul dintre principiile fundamentale ale dreptului international - dreptul la autodeterminare - pentru a obtine recunoasterea internationala a noului stat, Republica Moldoveneasca Nistreana. Si astfel s-ar crea un precedent numai bun de urmat pentru alte regiuni cu probleme, ca Nagorno-Karabah, Osetia de Sud, Abhazia etc.

Se poate presupune, de asemenea, ca Tiraspolul nu va intarzia sa solicite inglobarea noului stat in Federatia Rusa, fapt care va schimba contextul geopolitic in regiune. Republica Moldoveneasca Nistreana va deveni avanpostul strategic al Rusiei in Europa de Est, iar Moscova va fi libera sa aduca pe malul stang al Nistrului un contingent militar mult mai numeros si mai bine echipat tehnic, punand in primejdie securitatea nu doar a Republicii Moldova, ci si a vecinilor si partenerilor acesteia din cadrul NATO si al Uniunii Europene.

“Ce vom face daca ne vom pomeni intr-o astfel de situatie?”, se intreaba analistul Victor Chirila de la agentia IPN Moldova. “Vom solicita aderarea la NATO? Ne vom uni cu Romania? Ce drept moral vom avea sa solicitam protectie din partea Aliantei Nord-Atlantice dupa ce am dat dovada de iresponsabilitate, contribuind la crearea unor provocari majore la adresa securitatii membrilor NATO? Nimeni nu ne va lua in seama, vom fi paria Europei.

Cat priveste unirea cu Romania, aceasta nu e o solutie din moment ce 60% din moldoveni considera ca Rusia trebuie sa fie principalul partener strategic al Republicii Moldova si doar 4% cred ca Romania ar trebui sa joace acest rol. Iar eventuala prezenta masiva (politica, militara si economica) a Rusiei peste Nistru nu va face decat sa incurajeze sentimentele pro-rusesti si sa intareasca partidele rusofile de aici.

Ca urmare, singura noastra optiune realista - si cea mai dificila, totodata - este reintegrarea regiunii transnistrene. Vrem, nu vrem, suntem sortiti sa parcurgem aceasta cale.”

Cititi si: 21 de ani de la separarea Transnistriei de Republica Moldova. Cum se prezinta situatia azi?