O dilema pe jumatate morala: angajati autentici sau cu o capacitate a creierului marita artificial?

O dilema pe jumatate morala: angajati autentici sau cu o capacitate a creierului marita artificial? medicamentcapacitate creierpastilasuper echipasupradotati

Aceeasi expresie auzita in urma cu cativa ani continua sa fie valabila si la momentul prezent: viitorul e deja aici, atata doar ca nu e distribuit in mod egal. Avem deci discrepante la fel de mari cand vorbim de dezvoltarea economica de la o zona de alta, cat si salturi uriase intre nivelul de dezvoltare tehnologic intre un stat si un altul.

Zilele trecute o stire mai veche, dar prezentata drept noutate absoluta, a facut iar cale virala in mediul online: o pastila care promitea sa ofere acces total la creierul uman si care marea cu 300% capacitatea creierului uman a fost in sfarsit elaborata de oamenii de stiinta.

Cu fragmente din discutii purtate de Stephen Hawking sau cu referinte in mod superficial selectate din stiri mai vechi privind descoperirile oamenilor de stiinta, "noutatea" promova, de fapt, un medicament care exista si care promite ca rezultat o minte care functioneaza la capacitatea sa maxima. Adica ceea ce nu reusim sa facem si ceea ce stiinta inca nu a descoperit.

Insa lasand deoparte faptul ca stirea era falsa, nu avem cum sa ignoram totusi interesul celor care au facut, pana la urma, ca articolul respectiv sa devina viral: parea un vis devenit realitate.

Si chiar daca cei mai avizati au zambit fara sa acorde atentie stirii, multi oameni au parut dornici sa aiba acces la aceasta pastila-minune. Cu siguranta, o astfel de reclama a functionat de minune pentru cei care au o adevarata afinitate pentru a testa astfel de produse care promit schimbari uluitoare.

O scurtatura pentru unii, un nivel inca inaccesibil pentru altii. Cert e ca multi dintre temerari si-ar scoate banii din buzunar sau, in functie de pret, de la banca pentru a dobandi un creier cu o capacitate cu 300% mai mare.

O concluzie ar fi insa ca pe acesti oameni filmele SF nu i-au invatat nimic: intotdeauna exista si reversul medaliei, fie ca e vorba de un scurtcircuit al creierului suprasolicitat in mod artificial, fie ca te paste o transformare pe care nici macar oamenii de stiinta nu au anticipat-o.

Ce ar face insa un manager intr-o astfel de situatie? Ce fel de echipa ar alege? Una formata din oameni supradotati, chiar daca artificial, prin intermediul medicamentului-minune sau una alcatuita din oameni care vor gandi normal, vor reactiona firesc, dar nu la randamentul celor din echipa adversa? Productivitate pe termen scurt, cu riscul unui scurtcircuit major in viitor sau crestere lenta, dar mai sigura, fara surprize de proportii?

Probabil ca o astfel de super-echipa ar fi in stare sa salveze o prabusire a Bursei, dar un scurtcirtcuit n-ar putea duce la decizii eronate si cu efecte la fel de grave? N-ar putea efectele necunoscute (stim ca pana si aspirina are efecte secundare) sa impinga rationalul pana peste limita?

Ca manager, intr-un viitor care, sa presupunem, ne bate deja la usa, ce decizie ati lua si ce echipa ati alege?