Noua virtute in relatiile de serviciu : arta de a spune nu
nudacomunicaresteve jobsharvardstanford
Lansata in SUA , intrata de curand in Franta, arta de a spune "nu" la serviciu este din ce in ce mai pretuita si intra ca un avantaj in competitia cu altii
In Franta ,cel putin, se spune acum, ca la reintoarcerea din vacanta lumea ar trebui sa invete sa spuna “nu” la servicu . Nu din cauza masurilor presedintelui Macron , care se dovedeste mai putin liberal decat se credea . Nici din cauza lui Melanchon, mai putin carismatic decat crede el. Nu ! Se va spune “nu” pentru ca este o tendinta foarte puternica in SUA si francezii sunt sensibili la tendinte.
Am aflat acest lucru din articolul lui Guillemette Faure : “ En entreprise, dire non c’est positif” (In intreprindere sa spui nu este un lucru pozitiv) , Le Monde, 1.08.2017.
Trebuie sa spun ca la inceput am fost tentat de latura amuzanta a subiectului. Pe parcursul lecturii m-am recunoscut in anumite ipostaze si apoi mi-am zis ca merita sa va fac partasi la ceea ce spune Guillemette. Cred ca merita.
Amuzamentul este ca tot SUA a inventat stupida “gandire pozitiva” si acum intoarce complet foaia. Columnista Lucy Kellaway de la Financial Times se arunca in apa imbracata: “ No is the new yes !”. Stiam si un banc referitor la doamne , pe acest subiect.
Guillemette pleaca de la un exemplu forte, dar, dupa parerea mea greu reproductibil . Un geniu nu prea se poate imita. Fortune Magazine spune ca Steve Jobs, s-a intors la sfarsitul anilor 1990 la Apple . Prima “marcare de loc” a facut-o radiind majoritatea produselor companiei si lasand in functiune numai patru familii de produse. A spus “nu” la sute de idei bune. In final a spus ca a fost mandru de ce a facut Apple, nu de ce nu a facut.
A spune “nu” arata ca tu decizi ceea ce trebuie facut
Admiratia pentru “nu” face o buna pereche in SUA cu “intentionalitatea” : capacitatea de a alege ce sa faci , in opozitie cu capacitatea de a gasi sens pentru tot ceea ce ti se da sa faci.
Astfel, celebrul neurolog Oliver Sacks a ales sa scrie pe usa biroului “Nu !”. Este un raspuns general la orice tentativa de a-l deturna de la munca lui.
La randul ei, Diana Kander , coach in management, a scris in Harward Business Review : “inclinatia de a spune “da” a devenit un adevarat flagel de intreprindere.”
Aceasta epidemie a fost acutizata de doi factori : stereotipul ca pentru a face cariera trebuie sa fii simpatic si evaluarea de sfarsit de an care-i recompenseaza pe “yes-men” (un alt flagel de intreprindere).
Cand intra in intreprinderi, Diana Kander face , la inceput, urmatorul experiment : le cere angajatilor sa inchida ochii si sa ridice mana daca considera ca lucreaza la proiecte care nu vor avea succes. Rezultatul este infricosator . Iata de ce a spune “nu” inseamna , de fapt, a feri compania sa nu intre in zid.
Guillemette Faure spune : “ capacitatea de a te concentra pe munca ta a devenit, in acelasi timp, mai rara si mai pretioasa. Cel care spune “nu” la distragerea atentiei are un avantaj competitiv asupra altora”.
De ce spunem cu usurinta “da” ? Din cauza dificultatilor reale de a ni se evalua contributia in munca.
Antreprenorul Derek Sivers, intr-o conversatie cu Tim Ferriss, un guru al organizarii, spunea : “ cand spunem “nu” la cele mai multe propuneri, ne pastram posibilitatea de a ne dedica total ideii pentru care avem chef sa zicem un “da genial””. Tim Ferriss il completeaza : “ a spune “da” la o serie de chestii simpatice inseamna a te ingropa singur de viu “.
A spune “nu” inseamna sa fii generos
Guillemette Faure spune : “ a declina un lucru poate fi o fapta foarte generoasa: inseamna sa lasi sansa ta altuia . De fiecare data cand un sef spune “nu” unei sarcini de serviciu, copiii isi vor vedea mai devreme parintele acasa , noi generatii vor fi promovate , stagiarii vor invata mai mult despre lumea intreprinderii “
Sunt oameni care traiesc intr-o sihastrie generoasa . Carl Newport, scriitor de succes, nu poate fi contactat de nimeni : nu are email public, nu este pe retele sociale ,evita orice munca periferica activitatii lui. Un fel de Bansky – celebru si invizibil. Donald Knuth, celebrul informatician informatician de la Stanford, a renuntat la e-mail in 1990 desi il folosea de 15 ani. De ce? Pentru a nu fi obligat sa-si piarda vremea cu raspunsurile pe mail la invitatii pe care nu avea de gand sa le onoreze.
A spune “nu” merge si la copii
Pediatrul francez Aldo Naouri spune : daca nu inveti sa-i spui “nu” unui copil, il fragilizezi . De ce ? Nu va sti sa se adapteze singur la lumea reala, nu va putea sa-si capete autonomia.
Multe lucruri spuse in acest articol sunt intelepte. Poate ca cel mai intelept dintre ele este ca trebuie sa devenim stapani ai comunicarii noastre. Noi trebuie sa hotaram cand comunicam cat comunicam si cu cine. Face parte din arta vietii.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
