ANALIZA: Sanatatea europenilor este tot mai precara, din cauza crizei financiare

ANALIZA: Sanatatea europenilor este tot mai precara, din cauza crizei financiare analizasanatatecrizaprecedentdatoriiguverneconditii

Europa se apropie de o criza fara precedent, pe masura ce criza datoriilor din regiune si masurile de austeritate au condus la cresterea ratei depresiei, a sinuciderilor si a problemelor psihice - in timp ce guvernele au redus cheltuielile medicale cu 50%.
Un numar tot mai mare de autoritati medicale din Europa avertizeaza ca introducerea si intensificarea masurilor de austeritate au condus la cresterea incidentei problemelor de sanatate si a ratei sinuciderilor, a consumului de alcool si a cererii pentru medicamente antidepresive. Oamenii se straduiesc sa faca fata costurilor "psihologice" ale crizei din Europa.

"Nimeni nu ar trebui sa fie surprins ca factori precum somaj, datorii si destramarea relatiilor personale pot cauza boli mintale si ii pot impinge pe oameni dincolo de limite, in conditiile in care acestia sunt deja vulnerabili; unii isi iau viata", a declarat Richard Colwill, din cadrul fundatiei caritabile Sane, pentru CNBC.

"Exista o legatura nefericita intre rata somajului si cea a sinuciderilor, de exemplu", a mai spus Colwill, referindu-se la un studiu recent al British Medical Journal, care arata ca peste 1.000 de oameni din Marea Britanie s-au sinucis, cel mai probabil, din cauza impactului recesiunii. "Rezultatele acestui studiu coincid cu cele ale altor cercetari, care sugereaza ca rata sinuciderilor in Europa a crescut".

Potrivit lui Josee Van Remoortel, consilier al organizatiei europene Mental Health Europe (MHE), criza financiar afecteaza "toate aspectele vietii", nu doar cele economice si impactul psihologic genereaza "un mare haos in societatea noastra".

"Criza creditarilor a dus la intensificarea problemelor psihice ale oamenilor, din cauza incertitudinilor si temerilor legate de viitor", scrie Van Remoortel intr-un articol denumit "The Sane Approach".

Un studiu recent al medicilor de familie din Marea Britanie, realizat de Insight Research Group, sustine afirmatiile lui Van Remoortel.

Datele arata ca dintre cei 300 de medici de familie intervievati, majoritatea au declarat ca austeritatea a generat inrautatirea starii de sanatate a pacientilor lor. 76% au declarat ca pacientii sunt bolnavi, din cauza climatului economic si 77% au precizat ca acestia cauta tratamente pentru anxietate.

Medicii intervievati au adus in discutie consumul de alcool in exces, anxietatea, depresia si cererea pentru avorturi, pe timp de recesiune economica. Numarul retetelor pentru antidepresive in Anglia a crescut cu 28% intre 2007 - 2011, de la 34 milioane la 43,4 milioane.

"Criza financiara nu va dura la nesfarsit", a declarat Van Remoortel. "Dar masurile pripite ale guvernelor nationale, intreprinse pentru remedierea economiei, vor avea efecte pe termen lung".

Mai ingrijorator este faptul ca, potrivit unui alt studiu, doar 30 - 52% dintre europenii cu probleme psihice apeleaza la un specialist. John Dalli, comisarul european pentru Sanatate si Politica de Consum, a declarat ca Europa "ar putea merge, ca un insomniac, catre o catastrofa", pe masura ce bugetele alocate serviciilor medicale scad vertiginos.

Dalli a spus ca Europa se indreapta spre o "criza umanitara" si a semnalat riscurile "neglijarii sanatatii publicului in vremuri de austeritate".

"Criza economica nu ar trebui sa se transforme intr-una a sanatatii. Problemele financiare nu trebuie sa puna in pericol siguranta oamenilor si sa ingreuneze accesul lor la servicii medicale", a declarat Dalli.

Totusi, odata cu majorarea datoriilor si a numarului de programe de austeritate, tarile din Europa ignora sanatatea publica. In Grecia, tara cu cea mai mare incidenta a "sinuciderilor economice", finantarea bugetului sanatatii a fost redusa cu 50%.

In Anglia, 13,8% din venitul anual al sanatatii, in valoare de 102 miliarde lire sterline, merge catre tratarea problemelor psihice ale cetatenilor. Dupa un deceniu de crestere a investitiilor, guvernul doreste sa reduca finantarea acestui sector cu 6,6 miliarde lire sterline, ca parte integranta a unei campanii mai mari de diminuare a costurilor, care vizeaza economisirea a 20 miliarde lire sterline.

"Ne temem ca oamenii vor fi pedepsiti de doua ori", a declarat Colwill. "In conditiile in care oamenii cu probleme nu mai pot beneficia de serviciile medicale aferente, prapastia se va adanci".