Cat de eficiente sunt pictogramele morbide prezente pe pachetele de tigari?

Cat de eficiente sunt pictogramele morbide prezente pe pachetele de tigari? efectele fumatuluipictograme morbideboli asociate fumatului

In Romania, 33.000 de oameni mor anual din cauza fumatului. Cei mai multi au intre 35 si 69 de ani si, conform specialistilor, daca n-ar fi fumat ar mai fi putut trai in medie 21 de ani. Situatia de mai sus, foarte ingrijoratoare, a determinat autoritatile sa introduca si la noi o masura aplica deja in SUA si in tarile Europei de Vest.
Incepand cu 1 iulie 2008, companiile din industria tutunului prezente in tara noastra sunt obligate sa inscriptioneze pachetele de tigari cu avertismente combinate - text plus o imagine morbida, care sa ilustreze efectele fumatului asupra organsimului, in scopul descurajarii acestui obicei. Rezultatul? Efectele s-au simtit intr-o oarecare masura, dar nu la nivelul sperat.

Potrivit unui studiu al Institutului “Marius Nasta” din Bucuresti, pictogramele au starnit doua tipuri de reactii in randul fumatorilor. Unii le-au considerat neverosimile, oribile, refuzand sa creada ca acestea sunt, intr-adevar, efectele fumatului, pentru altii in schimb imaginile au devenit un subiect de meditatie.

Studiul mentionat a relevat foarte clar ca, la vederea fotografiilor, fumatorii au sentimente de vinovatie si incearca stari de conflict mental, ca urmare peste 25% din ei acopera cu palma imaginea de pe pachet atunci cand scot o tigara si 19% din ei cer vanzatorului un pachet de tigari cu o anumita imagine, tocmai pentru a le evita pe cele mai agresive.

Asadar, imaginile de pe pachetele de tigari nu-i lasa indiferenti pe fumatori, ele cresc gradul de constientizare a efectelor fumatului si fac produsele mult mai putin atractive vizual.

Doar ca, din pacate, efectele se opresc aici: da, fumatorii sunt acum mai ingijorati si recurg la tot felul de trucuri pentru a scapa de pictogramele horror (palmeaza pachetele de tigari sau isi muta tigarile in tabachere), dar nu renunta la fumat. Astfel, scopul principal nu este atins, scaderea concreta a numarului de fumatori de la inceputul aplicarii acestei strategii este practic nesemnificativa. 

Sunt cca 5 milioane de fumatori in Romania si numarul lor se mentine relativ constant. Ceea ce se schimba la anumite intervale de timp este doar ponderea fumatorilor in randul anumitor categorii sau grupe de varsta.

Astfel, in ultimii ani s-a constat o scadere a numarului de fumatori in randul barbatilor, concomitent insa cu o crestere in randul femeilor, mai ales al adolescentelor. Sau, in urma cu 10 ani, incidenta cea mai ridicata a fumatului era in grupa de varsta 25-34 de ani (39,9%), acum pe primul loc se afla grupa 15-24 de ani (34,8%), ceea ce inseamna ca varsta la care romanii se apuca de fumat a scazut vizibil.

Acest ultim aspect s-ar putea sa nu fie insa atat de grav pe cat pare. Nu conteaza ca cineva se apuca de fumat la 15 sau la 25 de ani, important este sa renunte la acest viciu pana la varsta de 30 de ani, pentru ca fumatorul care renunta la tutun inainte de varsta de 30 de ani are aceeasi speranta de viata ca si o persoana care nu a fumat niciodata.

Dar cu cat se amana momentul abandonarii fumatului, cu atat durata vietii se scurteaza, iar calitatea vietii scade – apar bolile cardiovasculare si afectiunile respiratorii, creste riscul de cancer. Se estimeaza ca fiecare 10 ani de intarziere a renuntarii la fumat dupa varsta de 35 de ani determina o pierdere de aproximativ 3 ani de viata.

In final, un ultim argument anti-fumat: conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, fumatul constituie principala cauza de mortalitate prematura in randul adultilor. La fiecare 8 secunde, in lume, un om moare din cauza fumatului.