Inactivitatea fizica ucide
sanatateactivitate fizicastudiuthe lancet
Lipsa de activitate fizica este responsabila de un deces din zece la nivel mondial, aproape tot atat cat provoaca fumatul sau obezitatea, conform unui studiu publicat de revista medicala britanica The Lancet.
Statisticile evidentiaza ca, doar pe durata anului 2008, inactivitatea fizica ar fi responsabila de 5,3 milioane din cele 57 de milioane de decese inregistrate in intreaga lume.
Revista medicala subliniaza acuitatea unei probleme greu de rezolvat. "Rolul inactivitatii fizice continua sa fie subevaluat in ciuda probelor solide existente de peste 60 de ani cu privire la impactul sau asupra sanatatii", releva Harold W. Kohl (Universitatea din Texas) care adauga ca "raman inca multe de facut pentru a trata absenta exercitiilor fizice drept o reala problema de sanatate publica".
Conform dr. I-Min Lee, de la Harvard Medical School din Boston, intre 6 si 10% din cele patru mari maladii netransmisibile (maladiile cardio-vasculare, diabetul de tip 2, cancerul de san si cancerul de colon) ar fi legate de faptul ca se practica mai putin de 150 de minute de activitate moderata pe saptamana, asa cum recomanda Organizatia Mondiala a Sanatatii. Aceasta recomandare corespunde cu 30 de minute de mers rapid, timp de cinci zile pe saptamana.
Analizand un mare numar de studii, dr. I-Min Lee a stabilit ca 6% din maladiile cardio-vasculare, 7% din diabetele de tip 2 (cele mai raspandite) si 10% din cancerele de san si de colon, pot fi atribuite global inactivitatii fizice.
Activitatea de fiecare zi este benefica, dar nu suficienta
Cercetatorii au determinat faptul ca nivelul "activitatii fizice accesorii", adica cea din viata de zi cu zi, poate avea o influenta pozitiva asupra sanatatii, dar niciodata tot atat cat practicarea unui sport.
Nu este vorba aici de efortul fizic legat de activitatea profesionala (care se poate dovedi extrem de solicitant), ci de activitati cotidiene precum mersul intr-un ritm normal, ridicarea de obiecte ori urcarea sau coborarea scarilor. O echipa de cercetatori canadieni de la Queen’s University, a examinat asocierea dintre "activitatea fizica accesorie" si capacitatea cardiorespiratorie, un indicator al sanatatii cardiovasculare si al formei fizice in general.
Specialistii au alcatuit un grup de voluntari cu varste intre 35 si 65 de ani, invitati sa poarte un accelerometru (pentru a masura activitatea musculara) si sa efectueze teste pe banda rulanta (cu evaluarea consumului lor de oxigen). Cercetarea a aratat ca persoanele cu cele mai inalte niveluri de activitate fizica accesorie prezinta o capacitate respiratorie semnificativ mai mare, iar acest beneficiu este progresiv (orice timp de activitate cotidiana suplimentar amelioreaza capacitatea respiratorie).
Cu toate acestea, nu este suficient sa fii activ de-a lungul intregii zile pentru a ramane in forma optima. Activitatea accesorie nu poate sa inlocuiasca, in termeni de beneficii pentru sanatate, practicarea regulata a unui sport.
Activitatea fizica este mai importanta decat greutatea
Pentru a trai mult este mai importanta practicarea unei activitati fizice regulate decat supravegherea propriei greutati. Idealul consta, evident, in combinarea celor doua.
Asa cum explica in revista "Circulation" (editata de Asociatia Americana de Cardiologie), un grup de cercetatori de la Universitatea din Carolina de Sud a determinat, dupa studierea indelungata a unei populatii masculine, ca faptul de a pastra sau de a atinge un bun nivel de activitate fizica permite prevenirea mai eficace a infarctului sau a accidentelui vascular cerebral, in raport cu simpla mentinere a propriei greutati.
Asa cum explica un reprezentant al Asociatiei Americane de Cardiologie, "forma fizica este un indice de longevitate mai bun decat greutatea. Iar daca aveti probleme cu greutatea, concentrarea asupra unor exercitii de rezistenta va va permite clar sa traiti mai mult". De fapt, adauga el, "nu va amagiti crezand ca daca sunteti slab, nu aveti nevoie sa practicati o activitate fizica".
Un studiu anterior a aratat ca persoanele in varsta de peste 60 de ani care beneficiaza de o buna sanatate cardiorespiratorie datorita exercitiilor fizice pot spera ca vor trai cu mult mai mult decat sedentarii avand aceeasi greutate.
Trebuie eliminati ceilalti factori de risc
Studiul s-a realizat pe un panel de circa 14.000 de barbati, in varsta de 44 de ani in momentul recrutarii si prezentand un indice de masa corporala (IMC) "normal". Doi parametri au fost luati in consideratie in mod deosebit - activitatea fizica si cresterea in greutate - pe durata celor 11 ani ai studiului, in paralel cu inregistrarea cazurilor de infarct miocardic si de accident vascular cerebral.
Cercetarea a evidentiat faptul ca practicarea unui exercitiu fizic in mod regulat joaca un rol mai important, in plan preventiv, decat controlul greutatii. Specialistii au adaugat totusi ca activitatea fizica cuplata cu o alimentatie sanatoasa ramane modul cel mai eficient de a preveni bolile cardiovasculare (evident, cu conditia ca alti factori de risc major – precum tutunul si alcoolul – sa fie neutralizati).
15 minute de activitate fizica sunt mai bune decat nimic
Pentru a ramane in forma, idealul consta in a practia o activitate fizica (fie ea si moderata) cel putin o jumatate de ora zilnic. Totusi, si un sfert de ora este de luat in seama.
Este concluzia trasa in urma unui studiu cu durata de opt ani, pe un esantion de circa 400.000 de adulti, barbati si femei de toate varstele. Cercetatorii taiwanezi, care si-au publicat rezultatele in revista "Nature", au evaluat frecventa si intensitatea activitatii fizice saptamanale (in afara orelor de lucru). Ei au clasificat participantii in cinci grupe: activitate nula, redusa, medie, ridicata si foarte ridicata.
Din studiu reiese ca, in comparatie cu sedentarii "absoluti", persoanele care practica o activitate fizica redusa – circa 15 minute pe zi – prezinta un risc de mortalitate (indiferent de cauze) redus cu 15%. Logic, cu cat activitatea castiga in frecventa si in intensitate, cu atat beneficiile cresc (oricare ar fi varsta, sexul sau riscul cardiovascular initial).
Acest studiu da siguranta si curaj celor care practica o activitate fizica, dar care nu ating cele 30 de minute pe zi recomandate: este mai bine sa faci 15 minute de exercitii moderate zilnic, decat sa nu faci deloc.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
