Partea buna a grasimilor rele

Partea buna a grasimilor rele sanatatedietegrasimijean-marie bourreacizi grasi

Mancam oare prea gras? O analiza a profesorului Jean-Marie Bourre, membru al Academiei de medicina din Franta si autor al lucrarii "Noua dietetica a creierului", limpezeste lucrurile in aceasta problematica.
Grasimile sau lipidele au fost oficial reabilitate. In fine, "grasimile" nu mai sunt puse la index in recomandarile alimentare. Dimpotriva. Si descoperim, inca o data, ca traim de multi ani sub dogme de sanatate publica nascute din confuzia prea frecventa intre interdictie si moderatie.
Intr-adevar, nu se pune problema repunerii in discutie a luptei contra excesului de grasimi pentru a preveni anumite forme de cancer, sindromul metabolic (care asociaza mai ales obezitatea, diabetul, hipertensiunea, hipercolesterolemia, hipertrigliceridemia), bolile cardio-vasculare si chiar degenerescenta maculara legata de varsta. Dar noile recomandari denota modificari majore de care trebuie sa tinem cont de acum inainte pentru a ne echilibra alimentatia.
In ceea ce priveste contributia energetica, a fost in sfarsit suprimat obiectivul presupus ideal, dar irealizabil, tinand cont de obiceiurile noastre alimentare, de a restrange la 30% aportul in calorii al grasimilor in alimentatia noastra. Este cu atat mai realist cu cat acest prag prea scazut constituia o sursa de deficit in anumite grasimi indispensabile, indeosebi omega-3, precum si in vitaminele A, E si D care, in mod natural dizolvate in grasimi, le imbogatesc. Este deci recomandata sporirea procentului de grasimi la 35-40 % din caloriile alimentare, adica 60-90 de grame pe zi, in functie de sex si de talie.
 
Ruinarea unor dogme culinare
Cu catava vreme in urma era o pozitie fireasca sa se opuna "raii" acizi grasi saturati, generatori de colesterol, pe care ii gasim in grasimile solide, cel mai adesea ascunsi (unt, smantana, slanina, untura si alte grasimi animale…) "bunilor" acizi grasi nesaturati: cei mononesaturati care dau renume uleiului de masline indeosebi, dar care sunt prezenti si in arahide, avocado, rapita sau migdale, precum si cei polinesaturati, ca omega-3, reputati pentru actiunea lor protectoare asupra functiei cardio-vasculare, si pe care suntem obligati sa-i procuram din alimente, deoarece organismul nostru nu stie sa-i fabrice, la fel ca si mineralele, oligoelementele si vitaminele.
Colesterolul in exces poate astupa arterele, astfel incat el nu trebuie neglijat niciodata, dar aceasta n-ar trebui sa ne faca sa uitam ca grasimile contribuie si ele la sanatatea noastra, pe langa faptul ca dau frecvent bun gust si savoare mancarurilor.
Noile recomandari alimentare revin deci asupra unor dogme culinare: desi uleiul de masline isi pastreaza toate virtutile, este recomandat sa nu abuzam de el; in schimb, produsele lactate, in special branzeturile, acizii grasi saturati altadata interzisi, sunt reabilitate.
Mai ales unele grasimi sunt numite "esentiale", asa cum este cazul omega-3, ale caror beneficii recunoscute pentru sanatate trebuie sa incite la prezenta lor mai frecventa in farfuriile noastre: peste gras (somon, sardina, macrou, hering), ulei de nuci si de rapita, fara a uita ouale, cu conditia ca ele sa provina de la gaini hranite corespunzator. Atentie si la pestele de crescatorie care, alimentat industrial, contine din ce in ce mai putin omega-3, cu riscul de a face demodat sfatul de a consuma cel putin de doua ori pe saptamana peste (intre care cel putin o data peste gras), in scopul de reduce cu jumatate riscul de infarct sau de accident vascular cerebral).
 
Sursa: Le Figaro