Senator: Risipa din spitale poate fi scazuta anual cu peste 170 milioane de euro

Senator: Risipa din spitale poate fi scazuta anual cu peste 170 milioane de euro senatorsanatatecheltuielispitale

In timp ce pacientii platitorii de taxe sunt nevoiti sa contribuie in continuare suplimentar pentru servicii medicale nejustificat de scumpe si de proasta calitate oferite de spitale, aceiasi platitori de taxe sunt privati de asistenta medicala ambulatorie minima necesara, este de parere senatorul Valeriu Todirascu.
“Costurile uriase oferite de spitale sunt cunoscute de actuala componenta a Ministerului Sanatatii, care nu face dovada interesului ameliorarii acestei situatii. Pseudospecialistii in sisteme de sanatate publica continua sa deturneze banii contribuabililor catre spitalele publice, inclusiv pentru excursii in jurul lumii sau sejururi exotice organizate pentru instruirea decidentilor din sanatate”, spune politicianul.
 
Potrivit lui, in anul 2012, din sumele colectate la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS) pentru servicii medicale decontate spitalelor s-au cheltuit 1,7 miliarde de euro (7.535,4 miliarde lei), reprezentand 41,1% din total, in timp ce pentru serviciile medicale in ambulator, mult mai numeroase, s-au cheltuit numai 450 milioane de euro (2.034,8 miliarde lei), reprezentand 11% din total, iar pentru ingrijirea la domiciliul pacientilor numai 7 miliarde (34,3 miliarde lei), reprezentand 0,2% din total.
 
“Este evident ca serviciile medicale primare si cele oferite la domiciliul pacientilor sunt mult mai ieftine decat cele acordate pacientilor internati in spitale. Ministrul Nicolaescu nu pare a fi interesat sa impuna masuri de reducere a ponderii internarilor nemotivate sau abuzive si sa stimuleze medicina primara si cea secundara, pentru ca acestea sa fie capabile sa acorde o gama mai mare de servicii medicale ambulatorii sau la domiciliul pacientilor, in scopul rezolvarii majoritatii cazurilor in afara spitalelor”, a mai spus senatorul.
 
Acesta a afirmat ca, alocarea unor fonduri suplimentare pentru ingrijirea medicala la domiciliul pacientului, respectiv de 5 ori mai mare fata de nivelul actual, in valoarea aproximaitva de 35 milioane de euro anual, ar permite reducerea risipei din spitale scazind cu 10% cheltuielile din fondurile alocate finantarii spitalelor, adica peste 170 milioane de euro anual.
Astfel, prin marirea fondurilor alocate ingrijirii la domiciliul pacientilor in detrimentul celor acordate spitalelor s-ar realiza un raport de eficienta in alocarea fondurilor de 5:1.
 
Cauzele acestei risipe actuale uriase din spitalele publice, respectiv a ponderii disproportionate a serviciilor intraspitalicesti in detrimentul celor din ambulatoriu sunt multiple:
 
- Conducerea tuturor organismelor de decizie in sanatate de catre baronii univesitari din spitale, interesati in cresterea ponderii serviciilor spitalicesti;

- Lipsa unor asezaminte medicale menite sa permita ingrijirea bolnavilor cronici pauperi si supraincarcarea spitalelor cu cazuri sociale si nu medicale;

- Lipsa controlului in spitale pentru depistarea internarilor fictive si a internarilor nejustificate medical, utilizate de personalul spitalelor pentru a face fata cheltuielilor mult mai mari decat fondurile rambursate de catre casele de asigurare pentru cazurile medicale adevarate;

- Slaba dotare a cabinetelor de medicina de familie si a policlinicilor cu aparatura si personal calificat;

- Supraincarcarea medicului de familie cu probleme administrative in detrimentul celor medicale;

- Decontarea insuficienta a serviciilor medicale ambulatorii si la domiciliul pacientilor de catre casele de asigurari, ceea ce determina medicii sa evite efectuarea lor, preferand sa trimita pacientul in spital;

- Veniturile prea mici ale cabinetelor de medicina ambulatorie, insuficiente pentru angajarea de personal mediu capabil sa completeze serviciile efectuate de medic in cabinet si la domiciliul pacientului si sa il ajute pe acesta in intocmirea situatiilor cerute de birocratia din sistem;

- Pregatirea profesionala insuficienta si deprofesionalizarea unor medici din ambulator care, confruntati cu problemele administrative tot mai numeroase, nu mai dispun de timpul necesar dezvoltarii profesionale;

- Lipsa increderii pacientilor in medicina ambulatorie indusa de practica paguboasa a unor medici care se limiteaza la activitatea de scriere de retete compensate, concedii medicale si trimiteri catre spitale, in detrimentul profilaxiei, diagnosticului precoce si tratamentului personalizat corespunzator al pacientilor inscrisi pe lista lor;

- Neocuparea cu medici a multor cabinete din mediul rural, ceea ce priveaza o mare parte a populatiei rurale de ingrijirea medicala primara.