Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

KeysFin: Cine sunt salariatii din Romania si in ce domenii lucreaza

KeysFin: Cine sunt salariatii din Romania si in ce domenii lucreaza
de la 03 Mai. 2016
KeysFin: Cine sunt salariatii din Romania si in ce domenii lucreaza Tags: salariatiangajatilocuri de muncakeysfin

Peste 4,1 milioane dintre cei peste 18,5 milioane de locuitori ai Romaniei lucreaza cu acte in regula in economie, platind asigurari medicale, taxe si impozite. Numarul salariatilor a crescut, in 2014, cu peste 100.000 fata de anii 2012 si 2013, insa concentrarea business-ului in jurul marilor orase risca sa declanseze o adevarata bomba sociala, arata o analiza KeysFin, realizata cu ocazia Zilei Internationale a Muncii.


4.149.029. Acesta era numarul total al muncitorilor din Romania, in 2014, potrivit datelor oficiale. Cei mai multi dintre salariati lucrau in industria prelucratoare (932.721), urmata de comert (744.945), invatamant (369.741) si constructii (344.552). In sanatate si asistenta sociala lucrau 322.761 angajati, iar in servicii 252.322 de persoane. Acestea sunt, si in prezent, domeniile care angajeaza cei mai multi romani.

Statistica KeysFin arata pe de alta parte ca, pe fondul crizei, economia s-a reorientat in ultimii ani, din punct de vedere al business-urilor. Zonele industriale de traditie, cu mari combinate siderurgice si de exploatare a resurselor, precum Galatiul si Hunedoara, si-au pierdut rolul important, iar exodul angajatilor s-a concentrat, in primul rand spre Occident, iar apoi spre zonele cu potential, precum Bucuresti-Ilfov.

In topul regiunilor cu cei mai multi angajati, zona Capitalei raporta 1.186.726 de salariati, urmata de judetele Timis (186.918 angajati), Cluj (161.292), Brasov (148.722), Constanta (147.080), Prahova (133.432), Arges (124.058), Bihor (121.048), Sibiu (111.830).

La polul opus se aflau Mehedinti, cu numai 19.507 salariati, Giurgiu, cu 21.617 angajati, Covasna (28.656), Salaj (26.628), Caras-Severin (29.265) si Botosani ( 29.995).

Potrivit statisticii KeysFin, cei mai mari angajatori in economie erau, in 2014, Automobile Dacia, OMV Petrom, Rompetrol, Kaufland, British American Tabacco, Petrotel-Lukoil, E-on Energie, Carrefour, GDF Suez (actualul Engie), Romgaz, Metro, Mol, Orange, Ford, Electrica si Auchan.
“Acestea sunt si cele mai importante firme din Romania, din prisma cifrei de afaceri. Sunt business-urile care sustin, in prezent, economia, de la energie, prelucrarea titeiului si a gazelor, la lanturile de comert si productia de automobile”, afirma analistii KeysFin.

Statistica nu ia in calcul angajatii la negru, adica fara forme legale, al caror numar ar fi, potrivit Consiliului Fiscal, de 1,5 milioane de persoane. Evaziunea fiscala din acest sector ar fi de peste 2 miliarde de euro anual.

Analiza KeysFin mai arata, totodata, ca numarul somerilor continua sa se mentina la un nivel ridicat, chiar daca, in aparenta, numarul lor a scazut puternic. Statisticile arata ca numarul de someri a ajuns la 592.094 in martie 2016, iar rata somajului a coborat la 6,4%, nivel minim de la jumatatea anului 2009 incoace. Un nivel al ratei somajului de 6,4%, calculata dupa metodologia Biroului International al Muncii (BIM), nu s-a mai inregistrat din perioada mai-iunie 2009, arata seriile statistice ale INS. Expertii atrag insa atentia ca este vorba doar de cei care mai primesc indemnizatii de la stat, nu si de cei iesiti din plata.

Dincolo de situatia particulara a regiunii Bucuresti-Ilfov, cei mai multi someri erau inregistrati in zonele in care economia s-a contractat puternic, pe fondul dezindustrializarii de dupa Revolutie, precum Dolj, Teleorman, Galati, Buzau, Vaslui.

Datele statistice privind numarul angajatilor si al somerilor vin sa confirme ca Romania se indreapta, incet dar sigur, catre o enclavizare economica, in care discrepantele economice la nivel regional risca sa genereze situatii de risc social.

Lipsa unei strategii concrete privind dezvoltarea regionala s-a tradus, astfel, in depopularea unor zone din mediul rural si accentuarea aglomerarii urbane care tinde sa capete aspecte sufocante din anumite zone, precum Bucuresti-Ilfov.
Statisticile releva, astfel, diferente foarte mari intre regiunea Bucuresti-Ilfov si celelalte sapte regiuni: densitatea populatiei in regiunea Bucuresti-Ilfov a ajuns la 1239,2 loc./kmp., in timp ce in regiunea Sud Vest este de numai 77 loc./kmp, in Vest de 60 loc./kmp, iar in regiunea Centru de 74 loc/kmp.

„Romania se dezvolta cu viteze complet diferite. Avem poli de crestere economica, precum Bucuresti-Ilfov, Timis-Arad si Constanta acolo unde business-ul este pe un trend ascendent, avem apoi zone cu potential si o dezvoltare ceva mai temperata, precum Brasov, Cluj, Arges si Galati, si un al treilea contingent de judete, din pacate majoritar la nivelul Romaniei, acolo unde business-ul stagneaza sau chiar regreseaza, cu consecinte directe asupra nivelului de trai”, afirma analistii KeysFin.

“Sunt judete precum Vaslui, Botosani, Olt, Mehedinti, Giurgiu, Ialomita, Calarasi, Harghita, Covasna, Salaj unde economia locala este la pamant. Zone monoindustriale in care productia industriala este o himera, comertul este afectat de veniturile mici ale populatiei, iar perspectivele atragerii investitorilor sunt blocate de inexistenta unor masuri administrative menite sa ofere facilitati celor care vor sa deschida unitati de productie, indiferent de domeniu”, afirma economistii de la KeysFin.

Potrivit expertilor de la KeysFin, dezvoltarea inegala a Romaniei poate amplifica fenomenul de enclavizare, cu efecte chiar mai grave la nivel national.

"Abandonul economic. Este un fenomen care, nu de mult, de exemplu in SUA, a generat ample proteste de strada. Vorbim de un adevarat curent social care poate avea consecinte incalculabile pe termen mediu si lung", considera economistii.

Potrivit datelor Eurostat, Romania se situeaza pe locul doi in UE din punctul de vedere al riscului de saracie sau excluziune sociala, 41,7% din populatie fiind afectata.

Jurnalist Manager.ro
5 ani de experienta in domeniul editorial
adresa de email: mariat@rs.ro

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 4.5 din 5 - 2 voturi.

Alte articole similare pentru fiecare cuvant
click pe cuvantul dorit


Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Manager de succes - 6 strategii imbatabile".

Consilier Managementul Deseurilor

Descarca Alerter Manager.ro



Cele mai citite stiri




Ultimele comentarii



Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Din fericire, NU scriem despre
cancan, showbiz, lifestyle sau scandal.

Adauga e-mailul tau pentru Stiri din Romania reala, cu informatii zilnice, articole din economie, politic si administrativ.

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic.
Advertisement