Analizele Manager.ro: Cum sa transformi o tara in fabrica de medalii sportive

Analizele Manager.ro: Cum sa transformi o tara in fabrica de medalii sportive dopajrepublica democrata germanaheidi kriegerscandaluri de dopajaruncarea greutatii

In perioada 1968-1988, Republica Democrata Germana (RDG) a participat la 5 editii ale Jocurilor Olimpice de vara, reusind sa castige 409 medalii, dintre care 153 de aur. Trebuie spus insa ca aceasta performanta de exceptie n-ar fi fost posibila fara un program secret de dopaj, pus la punct la cel mai inalt nivel, prin care s-a urmarit cresterea nivelului de testosteron in corpurile atletilor. Urmarile, mai ales pentru fete, au fost dramatice.
Heidi Krieger (foto) avea 13 ani, in 1979, cand a primit o scrisoare prin care era invitata sa se alature sectiei de atletism a clubului  Dynamo din Berlinul de Est. Pentru adolescenta care se remarcase in concursurile scolare la proba de aruncare a greutatii, invitatia aceasta era un vis implinit. A acceptat fara sa stea pe ganduri si a intrat astfel intr-un program special pentru sportivii de performanta, iar progresele s-au vazut imediat.

Momentul care avea sa ii schimbe viata s-a produs dupa 2 ani. Antenorii au venit intr-o zi la ea si au anuntat-o ca va incepe un tratament de fortificare cu niste pastile albastre – vitamine, dupa cum i s-a explicat, care urmau sa o fereasca de imbolnaviri in timpul sesiunilor de pregatire in aer liber din timpul iernii. Heidi a fost magulita de grija antrenorilor ei si a interpretat asta ca pe un semn ca acestia sunt multumiti de rezultatele ei. Dar in scurt timp de la administrarea pastilelor corpul ei a inceput sa se schimbe – muschii i s-au marit, fata, nasul si mainile i s-au largit, i-au aparut pilozitati pe abdomen, vocea i s-a ingrosat, iar starea psihica s-a modificat si ea, cu treceri bruste de la depresie la agresivitate.

Heidi si parintii ei s-au ingrijorat, dar antrenorii si medicii le-au comunicat ca e vorba de modificari datorate antrenamentelor intense si ca aceste modificari vor disparea dupa o anumita perioada. Ca urmare lucrurile au continuat. (Sa nu uitam ca povestea se intampla in anii '80, la apogeul comunismului, cand a pune la indoiala o decizie la nivel inalt insemna automat persecutii dure.) Heidi Krieger a inceput sa ia 5-6 pastile albastre pe zi, plus injectii periodice cu o substanta despre care i s-a spus ca e glucoza, iar transformarile fizice au fost din ce in ce mai mari. Nimic nu mai amintea acum de fetita care sosise la clubul Dynamo cu cativa ani in urma.

Dar in timp ce corpul i se metamorfoza, performantele sportive i se imbunatateau intr-un mod incredibil.  Varful a fost atins la Campionatele Europene de la Stuttgart din 1986, cand a castigat medalia de aur cu o aruncare de 21,10 metri (bila cantareste 4 kg la proba feminina si 7,26 kg la proba masculina). Medalia aceasta a fost singura recompensa pentru o viata distrusa. Incapabila sa se impace cu schimbarile, atat fizice cat si psihice, pe care le traversa, Heidi Krieger s-a retras din activitatea competitionala in 1990 si  a ingrosat randurile somerilor din Germania reunificata.

Apoi, incet-incet, odata cu deschiderea arhivelor est-germane, ea a aflat ce se intamplase in realitate. Documentele top-secret despre sistemul sportiv din fosta RDG, devenite acum publice, au aratat ca totul  facea parte dintr-un program de stat, cu implicarea politiei secrete STASI, care a presupus doparea a cca 10.000 de sportivi aflati pe o lista speciala. Heidi Krieger era "atletul nr.54" pe aceasta lista. Doparea se facea cu Turinabol (acele pastile albastre), steroizi puternici care cresc masa musculara si induc trasaturi sexuale masculine. Ca o paranteza, vocile atletelor din acea perioada erau atat de grave incat acestora li s-a interzis sa dea interviuri la radio si la televiziune.    

Ca sa fie mai clar despre ce a fost vorba, sa spunem ca o adolescenta normala produce cca o jumatate de miligram de testosteron pe zi, pe cand, la apogeul carierei  sale, Heidi Krieger primea 30 de miligrame pe zi (mai mult chiar decat sprinter-ul canadian Ben Johnson, care a urmat si el un program de dopare). Iar efectele acestei substante nu i-au lasat decat o singura optiune tinerei Heidi Krieger: operatia de schimbare de sex. Astfel, in 1997, la varsta de 31 de ani, Heidi a devenit Andreas.

Un moment important s-a consumat in anul 2000, cand capii programului de dopare est-german, Manfred Hoppner (seful medicilor sportivi) si Manfred Ewald (seful Federatiei est-germane de Atletism), au fost adusi in fata justitiei. 140 de sportivi au depus atunci marturie impotriva lor, acuzandu-i ca sunt responsabili pentru problemele de sanatate cu care se confrunta – cancer, traume psihice, afectiuni ale ficatului, sterilitate. Procesul  s-a terminat cu condamnari usoare pentru cei doi acuzati (1-2 ani de suspendare) si nu le-a adus sportivilor satisfactiile asteptate, dar pentru Andreas Krieger acest proces a avut si altfel de urmari: in sala de judecata el a intalnit-o pe Ute Krause, o fosta campioana la inot, victima si ea a abuzurilor autoritatilor est-germane, care i-a devenit ulterior sotie.

Krieger si Krause formeaza acum un cuplu fericit si conduc impreuna un magazin de haine militare in Magdeburg. Krieger are nevoie de injectii periodice cu hormoni masculini pentru a-si pastra aspectul barbatesc si Ute se ocupa ea de administrarea acestor injectii. Cei doi mai au inca medaliile castigate in carierele lor sportive, dar nu le acorda prea mare importanta. "Tot aurul acesta nu inseamna nimic", spun ei. "Sunt medalii pentru dopaj, nu pentru sport. Aurul de pe degetele noastre – continua ei aratandu-si verighetele – valoreaza mult mai mult decat toate medaliile acestea la un loc."