Analizele Manager.ro: Secrete murdare pe care le ascunde lumea fotbalului

Analizele Manager.ro: Secrete murdare pe care le ascunde lumea fotbalului fotbalscandaluri in fotbalargentinadrogurimaradonatevez

Sange, morti, extorcari de bani. Vorbim despre mafie? Nu. Vorbim despre fotbalul argentinian si despre fanii cluburilor de fotbal din aceasta tara. Lucrurile devin mai clare daca mentionam ca acestia sunt cei mai periculosi fani din lume, structurati in adevarate retele de crima organizata ce invart milioane de dolari.
In Argentina, fanii poarta numele generic de barra bravas. Ii intalnim in jurul oricarui club important de fotbal, grupati sub denumiri mai mult sau mai putin inspirate, de genul “Garda Imperiala”, “Razboinicii”, “Inimitabilii” sau “Al 12-lea jucator”. Nimic rau pana aici, suporteri exista peste tot in lume. Doar ca acesti barra bravas din Argentina sunt adevarati mafioti care controleaza toate sursele de bani din interiorul stadionului si din afara lui. Si nu vorbim aici doar de banii proveniti din tichetele de parcare, din vanzarea biletelor sau a bauturilor racoritoare in timpul meciurilor, ci si de procente din sumele incasate de cluburi pentru transferuri sau chiar din salariile jucatorilor.

Da, cam asa merg lucrurile in Argentina. Fanii traiesc pe spinarea cluburilor de fotbal si nimeni nu ia nicio masura pentru stoparea acestei situatii. De fapt, nici nu ar avea cine, pentru ca aici coruptia este la ea acasa si toti isi iau partea din aceasta afacere – politisti, judecatori, politicieni - ca urmare este putin probabil sa apara in viitorul apropiat o solutie.

De fapt, problema cea mare n-o constituie banii (cu extorcari, coruptie si tot tacamul), ci violenta care insoteste actiunile grupurilor de barra bravas. O violenta generata atat de rivalitatile intre cluburi, cat si de interesul pentru controlul comertului cu droguri sau arme din mahalalele capitalei Buenos Aires (da, barra bravas se implica si in asa ceva). Consecinta este ca disputele de pe stadion se muta adesea pe strazi, cu conflicte armate si executii in stil mafiot. In ultimii 10 ani, 190 de oameni au murit in urma ciocnirilor intre suporteri. In 2002 a fost chiar un conflict deosebit de sangeros, cu 5 morti si zeci de raniti prin impuscare sau injunghiere, eveniment care a determinat guvernul argentinian sa declare violenta in fotbal drept o problema de siguranta nationala.

Cum s-a ajuns aici?

Se pare ca totul a inceput in urma cu mai bine de 60 de ani, prin 1950, cand oficialii cluburilor de fotbal au decis sa ofere suporterilor fideli tricouri si bilete gratuite la meciuri, in scopul de a-si asigura un sprijin popular pentru a ramane pe functii. Doar ca fanii au profitat din greu de acest semn de bunavointa, pe principiul “ii intinzi un deget si iti ia toata mana”, si pretentiile lor au devenit din ce in ce mai mari si mai numeroase. Cluburile s-au trezit incet-incet prinse intr-o increngatura de interese din care n-au mai putut scapa.

Situatia a devenit in timp atat de obisnuita incat in momentul de fata nimeni nu prea mai sesizeaza anormalitatea ei. Grupurile de barra bravas, de exemplul, sunt convinse ca ele nu fac nimic altceva decat sa ia ceea ce li se cuvine. “Aici, in Argentina, fotbalul ne apartine”, spune un membru al gruparii “Al 12-lea jucator” ce reuneste fanii lui Boca Juniors. “Jucatorii, cluburile ne datoreaza totul noua. De ce sa stam cu mainile in san si sa ne uitam la ei cum se imbogatesc? Ne luam si noi partea.”

Iar un alt membru adauga: “Celebrii hooligans din Anglia nici nu se compara cu noi. Tot ce fac ei e sa bea si sa se incaiere. Noi bem, ne incaieram, dar facem si afaceri. Nu suntem doar niste caraghiosi care canta beti pe stadion si apoi se omoara intre ei pe strazi. Englezii ar putea sa invete cate ceva de la noi.”

Adevarul e ca in mahalalele capitalei Buenos Aires nu ai prea multe optiuni. Singura posibilitate de a scapa de aici este sa devii un mare fotbalist, ca Diego Maradona sau Carlos Tevez. Acestia au inceput sa bata mingea pe strazile din cartierul Villa Fiorito, au facut performanta si avere si si-au scos familiile din mizerie. Astazi aleea pe care copilul Maradona isi slefuia abilitatile de viitor superstar este un fel de obiectiv turistic pe care localnicii ti-l arata pentru cativa pesos. Spunem “un fel” deoarece, fiind in mahala, locul este in paragina, ca si fosta casa parinteasca a fotbalistului, in care nu mai locuieste de mult nimeni.

Daca nu ai insa talentul si norocul unui Maradona, te indrepti firesc spre barra bravas. Ca membru al unei astfel de grupari poti spera sa castigi niste bani, cu conditia sa nu-ti pese ca vei avea mainile murdare. Pornesti de jos, din parcarea stadionului, avansezi spre comertul cu bilete, apoi spre cel cu arme sau droguri si permanent trebuie sa dovedesti ca esti un “soldat” fara scrupule, pe care sefii se pot baza cand e vorba de vreo confruntare.

Multi barra bravas dorm cu arma sub perna. Din cauza rivalitatilor intre grupuri, viata e periculoasa in mahalalele din Buenos Aires, unde linistea e tulburata adesea de schimburi de focuri. Dar, dupa cum spune un membru al gruparii “Al 12-lea jucator”, toata frica dispare in weekend, cand e meci. “Sa canti din toate puterile pe stadion, pentru clubul tau si in mijlocul alor tai, este cel mai frumos sentiment din lume.”