Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Ce castiga o tara daca organizeaza Jocurile Olimpice?


Ce castiga o tara daca organizeaza Jocurile Olimpice?
de la 24 Aug. 2018 Exclusiv
Ce castiga o tara daca organizeaza Jocurile Olimpice?
Istoricul economic al Jocurilor Olimpice arata foarte clar ca putine sunt tarile care au gazduit acest eveniment si au iesit la sfarsit pe plus. In marea majoritate a cazurilor, banii publici au fost bagati in stadioane, bazine de inot, piste si alte facilitati care ulterior au fost lasate in paragina, fiind prea mari pentru nevoile sportivilor si spectatorilor din competitiile interne.


Partizanii organizarii JO spun ca aceste intreceri aduc un prestigiu imens tarii-gazda. Si ca sumele colosale investite au un impact pozitiv asupra turismului, asupra modernizarii urbane si asupra fiecarui individ in parte, prin faptul ca este popularizat sportul.

Ei argumenteaza ca JO au un efect economic imediat prin atragerea a sute de mii de turisti, dar si a mii de directori de mari companii internationale, care pot gasi la fata locului oportunitati atractive pentru investitii. Apoi, Jocurile Olimpice fac posibila reabilitarea unor cartiere degradate (vei exemplul recent cu cartierul East End, din Londra) sau chiar modernizarea unor orase intregi, cum a fost cazul Barcelonei, in 1992.

Si, in fine – mai spun ei – intr-o societate sedentara, afectata de obezitate, abdomenele cu “patratele” ale unor sportivi ca Jessica Ennis sau Usain Bolt pot constitui o motivatie puternica pentru ca oamenii sa faca mai mult exercitiu fizic.

Totusi, argumentele acestea, desi perfect logice, palesc atunci cand la finalul competitiei se trage linie si se observa ca evenimentul a fost pe minus – o situatie care a cam devenit regula. Statisticile arata foarte clar ca editiile JO, in proportie covarsitoare, au adus pierderi majore. Asta, desigur, si pentru ca niciodata nu s-a intamplat ca bugetul initial sa fie respectat. Costurile finale ale organizarii unei editii a Jocurilor Olimpice au fost intotdeauna mult mai mari decat cele estimate, iar asta a insemnat o inrautatire a situatiei economice locale.

De exemplu, Jocurile Olimpice din Montreal, din 1976, au pagubit populatia orasului cu nu mai putin de 700 $ pe cap de locuitor. Nota finala de plata s-a ridicat la 6 miliarde $ (la valoarea de atunci a dolarului), o explicatie pentru aceasta suma imensa fiind aceea ca firmele contractante, suspectate a fi in legatura cu mafia din Montreal, au delapidat o mare parte din bani.

S-a inregistrat atunci un minus de 2 miliarde $, pentru a carui compensare a fost introdusa o taxa speciala pe comercializarea… tigarilor. O taxa logica de altfel, dupa cum a remarcat ironic economistul american David Henderson, pentru ca doar fumatorii sunt fani ai sporturilor olimpice. Daca nu chiar si participanti la acestea.

Si un alt exemplu sugestiv in acest sens este cel al editiei din Munchen, din 1972, cand facilitatile contruite cu acea ocazie au ramas ulterior in paragina, din cauza costurilor ridicate de intretinere si a inutilitatii lor pentru competitiile interne.

Marea exceptie este editia din Los Angeles, din 1984, considerata cea mai profitabila editie din istoria olimpismului modern. Meritul pentru reusita ei financiara ii revine lui Peter Ueberroth, presedintele Comitetului de Organizare, care a reusit sa mobilizeze populatia orasului si sa schimbe prin vot legislatia statului american, astfel incat contribuabilii californieni sa nu fie nevoiti sa suporte eventualul deficit adus de competitie bugetului local.

Ueberroth s-a bazat masiv pe sponsori privati care au sustinut financiar constructia de noi baze, dar doar daca acestea erau absolut necesare. E-adevarat, a existat si avantajul ca Los Angeles mai organizase JO in 1932, deci existau deja niste facilitati care au necesitat doar o modernizare. Practic singurele constructii realizate atunci pentru JO au fost Velodromul Olimpic si Piscina Olimpica, realizarea lor fiind in mare parte finantata de McDonalds si 7Eleven. Rezultatul? Un profit de 215 milioane $, care a fost donat in scopuri caritabile dupa terminarea JO.

Sa spunem, in final, ca exista totusi un beneficiar permanent al oricarei editii a Jocurilor Olimpice, indiferent daca aceasta este pe plus sau pe minus. E vorba Comitetul International Olimpic (CIO), ai carui membri sunt tratati regeste (uneori chiar si mituiti) de autoritatile locale si de marile corporatii ale lumii care spera sa obtina cate un contract.

In plus, deoarece Comitetul isi are sediul in Elvetia, el nu plateste taxa de 20% pe veniturile obtinute din drepturile de difuzare TV a Jocurilor Olimpice sau din sponsorizari, fapt care, dupa spusele oficialilor CIO, permite alocarea unor sume mai mari organizarii competitiei. Cat insa din cei 20% merge spre organizarea efectiva a competitiei nimeni nu stie.

Urmatoarea editie a Jocurilor Olimpice va fi gazduita de Japonia (Tokyo), in 2020.

Sursa foto: www.pexels.com


Editorialist Manager.ro
23 de ani experienta in domeniul editorial
adresa de e-mail: mihaib@rs.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Protectia Datelor cu Caracter Personal".


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

Protectia Datelor cu Caracter Personal


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016