42% din austrieci cred ca viata sub nazisti "nu era chiar rea"

42% din austrieci cred ca viata sub nazisti nu era chiar rea nazismanschlussaustriasondajistorie

In urma cu exact 75 de ani, pe 12 martie 1938, 200.000 de soldati germani, trupe SS si politisti ai Gestapo invadau Austria, provocand anexarea tarii la "Germania Mare" (Anschluss) si antrenand "exilul, internarea in lagare sau asasinarea elitei artistice, intelectuale si stiintifice, in primul rand a evreilor", reaminteste cotidianul elvetian Le Matin. Cu ocazia aniversarii acestui episod lipsit de glorie din istoria Austriei, un sondaj comandat de jurnalul vienez Der Standard aduce o lumina tulburatoare asupra imaginii nazismului in societatea austriaca.
Conform anchetei de opinie, mai mult de jumatate din populatie (54%) estimeaza ca ar fi "foarte probabil" ca nazistii sa obtina locuri in parlament daca partidul ar fi legalizat, in vreme ce 42% sunt de acord cu afirmatia conform careia viata "nu era chiar atat de rea sub nazisti", informeaza site-ul ziarului britanic The Independent.
39% din persoanele intervievate cred, de asemenea, ca o recrudescenta a actelor antisemite in Austria este probabila.
Le Matin reaminteste ca imensa majoritate a populatiei, ca si biserica catolica, au intampinat cu entuziasm trupele naziste la intrarea lor in Austria, in timp ce tara a suferit in cateva luni un puternic exil al elitelor sale, intre care "fondatorul psihanalizei, Sigmund Freud, pictorul Oskar Kokoschka, scriitorii Stefan Zweig (care s-a sinucis in Brazilia, in 1942), Robert Musil, Ödon von Horvath si Franz Werfel, cineastii Billy Wilder (pe numele sau real Samuel Wilder) si Fritz Lang, actorul Peter Lorre, dirijorii Bruno Walter si Josef Krips, artistii lirici Richard Tauber, Alexander Kipnis, Jan Kiepura, Lotte Lehmann si Elisabeth Schumann, fotograful Erich Lessing", precum si un lung sir de oameni de stiinta.
Conform aceluiasi sondaj, 46% din austrieci considera ca Austria a fost o victima a opresiunii naziste in 1938, reflectand un mit care a fost mult timp perpetuat in tara. A trebuit sa treaca zeci de ani pana cand, in 1994, seful statului, Thomas Klestil, sa recunoasca intr-un discurs in fata Parlamentului israelian responsabilitatea Austriei in atrocitatile naziste.