Proprietara magazinului de lana Prick Your Finger din Bethnal Green, estul Londrei, subliniaza ca bunicutele pricepute la torsul lanii joaca un rol esential in resuscitarea industriei din Marea Britanie.
"Iti trebuie ani buni pentru a dezvolta aceasta tehnica si bunicutele sunt pricepute la asa ceva - nu doar pentru ca-s batrane, ci si datorita experientei lor", spune Matthews.
Dar Matthews precizeaza ca magazinul sau este frecventat si de tineri, respectiv barbati.
Antreprenoarea explica: "Cei mai multi oameni au un job unde colaboreaza cu o masina, dar nu vad niciodata inceputul, cuprinsul si sfarsitul unei activitati si isi asuma responsabilitatea pentru munca luata ca intreg".
"In privinta torsului, incepi ceva, descoperi problemele si le rezolvi. Exista un sentiment maret de realizare".
Peretii magazinului sau sunt decorati cu carpete din lana, vopsite chiar de ea.
"Toata lana este cumparata de la micii fermieri din Marea Britanie", spune Matthews.
"Roata mea de tors este exact ca una traditionala, asa cum vedeti doar in povesti", spune antreprenoarea; totusi, roata este electrica, astfel incat femeia nu este nevoita sa apese nicio pedala.
Matthews toarce lana fie cand isi serveste clientii, care vorbesc mult, fie pentru a se relaxa si apoi o vopseste deasupra unui cuptor cu gaz, pe care l-a cumparat din Brick Lane.
"Hainele de lana erau la moda in anii '80, apoi totul s-a transformat, datorita erei "tehno" din anii '90. Mai mult, torsul lanii a fost asociat cu oamenii saraci, dar acum nu mai pari atat de ciudat, daca torci lana intr-un mijloc de transport", spune Matthews.
Dar torsul hainelor nu este ieftin. "Oamenii platesc circa 50 lire sterline pe lana si petrec 40-50 de ore pentru a toarce produsul", povesteste femeia. "Dar le place mult ceea ce fac si nu pot irosi lana".
"Am inregistrat o renastere a torsului manual al lanii, in special a celei britanice", spune Bill Waterhouse, de la Bulmer and Lumb, un producator de textile din Yorkshire.
"Manufactura lanii era pe care de disparitie, in urma cu cinci ani. Recesiunea a trecut si industria britanica a lanii si-a revenit, exact ca in America de Nord si Scandinavia".
Bill Waterhouse activeaza de 50 de ani in industria lanii si stie cum stau lucrurile: "In vremuri austere, oamenii cauta lucruri care sa dureze mai mult. Ei vor sa le fie cald si sa isi ocupe timpul".
Industria lanii din Marea Britanie a atins apogeul in anii '50. "Productia actuala reprezinta doar 30% din cea inregistrata la nivelul anilor '60. Chiar si in Australia, industria lanii a inregistrat o scadere incepand cu anii '80", spune Waterhouse.
Circa 75% din lana australiana merge la export in China si chiar daca productia de lana britanica insumeaza doar 10% din cea inregistrata de Australia, cea mai mare parte merge in industria covoarelor si a manufacturii (oamenii cumpara lana si o torc ei insisi).
Avansul fibrelor sintetice, precum nylonul si poliesterul, a dat o grea lovitura industriei lanii. Din pacate, lana insumeaza 80% din costul pastoritului de oi; candva, banii rezultati acopereau costurile de hranire a animalelor; in prezent, lucrurile stau altfel. Creatorii de moda folosesc lana britanica in prezentarile lor.