Venetia vrea sa se rupa de Italia
romavenetiaitaliaautonomieviitorpib
Cetatenii din Crimeea nu sunt singurii europeni care vor sa se rupa de "tara-mama"; asemenea referendumuri se vor desfasura si in Scotia, respectiv Catalonia. Fenomenul se propaga: saptamana aceasta, venetienii au votat scindarea de Italia, chiar daca referendumul nu este recunoscut de autoritatile de la Roma.
Paolo Bernardini, profesor de istorie europeana la Universitatea din Insubria din Como, Italia, doreste independenta Venetiei inca din 2007. El a spus ca orasul a fost liber timp de 1.100 de ani - inainte sa-si piarda independenta in fata lui Napoleon, in 1797 - si a venit momentul sa redevina un stat autonom.
"Chiar daca istoria nu s-a repetat, constatam o revenire la natiunile mici, prospere, care pot comunica intre ele la nivel global", a precizat Bernardini pentru CNBC.
"Venetienii au descoperit ca sunt o natiune care se poate coordona singura si intreaga lume se indreapta spre fragmentare - o fragmentare pozitiva - unde traditiile locale sunt impartasite la nivel global".
"Catalonia, Scotia, Tara Basca, Wales si Flandria sunt natiuni distincte, cu o istorie indelungata si o dorinta puternica de a se autoguverna", a precizat Xavier Solano, fostul reprezentant al Guvernului Catalan in Marea Britanie.
"Nu toate regiunile vor dori independenta, ci sa isi controleze singure destinul. Sunt convins ca granitele UE vor fi redefinite de dorinta de libertate a oamenilor".
Ca si in cazul Scotiei si Cataloniei, cei care vor independenta Venetiei - ca parte a regiunii autonome Veneto - argumenteaza cu motive economice ruperea de tara-mama.
Italia primeste 71 miliarde euro in fiecare an, din taxele colectate de la venetieni, cu 21 miliarde euro mai mult decat furnizeaza pentru investitii si servicii in zona.
"Venetia trebuie sa isi castige independenta si sa isi pastreze acasa roadele muncii", a mai spus Solano.
Venetia produce 9% din PIB-ul Italiei. In comparatie, Catalonia insumeaza o cincime din PIB-ul Spaniei si Scotia genereaza 8% din economia Marii Britanii (excluzand veniturile rezultate din petrolul si gazele naturale exploatate in Marea Nordului).
Solano a mai declarat ca UE ar trebui sa sprijine dezvoltarea statelor independente, acestea aducand beneficii Europei, prin productivitatea lor.
Spania si Italia au fost doua din cele mai afectate tari in timpul crizei euro. Spania a avut nevoie de un bailout de 100 miliarde euro, de la creditorii internationali in 2012, pentru a-si revigora bancile, in timp ce situatia politica instabila a Italiei a determinat schimbarea a trei premieri in mai putin de trei ani - ambele tari inregistreaza un somaj foarte ridicat.
"Aceste regiuni care vor independenta risca sa se sinucida din punct de vedere politic. Nu vor genera un viitor mai bun pentru locuitorii lor", a spus Nicolas de Santis, presedintele think-tank-ului Gold Mercury International.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
